Bătaie pe doctori. Câți medici avem?

Spitalele județene și orășenești se zbat în criză de medici, în timp ce în centrele universitare sunt și peste 3.200 de rezidenți. Față de alte spitale din țară, Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava stă relativ bine la acoperirea cu personal, însă are câteva secții cu situații mai dificile, după cum a declarat directorul medical, conf. univ. dr. Dimitrie Siriopol. Cel mai mare deficit de doctori este la Unitatea de Primiri Urgențe și la Oncologie, dar cu probleme se confruntă și Neurologia, ORL, Psihiatria și Neonatologia.

Eforturile spitalului de a recruta medici nu au avut mare succes și o soluție ar putea fi repartizarea mai judicioasă a medicilor rezidenți între spitalele din țară. Conducerea spitalului din Suceava a încercat să facă un tablou al modului în care este distribuită forța de muncă în domeniul medical și a trimis adrese către Colegiile Medicilor din toate cele 42 de județe, prin care a solicitat comunicarea numărului de medici cu drept de practică. Adrese similare a transmis către Direcțiile de Sănătate Publică, referitoare la numărul de medici rezidenți din fiecare județ.

Rezultatul a fost cel puțin surprinzător. Colegiile Medicilor din 13 județe au refuzat să comunice datele, din 26 de județe și din București nu au răspuns și doar Colegiile Medicilor din Iași, Vaslui și Giurgiu au răspuns solicitării, C.M. Giurgiu transmițând însă că nu are aceste date.

În privința numărului de rezidenți, DSP-urile au fost mai receptive și „doar” 10 nu au răspuns. Din datele trimise reiese că dacă județe precum Bacău, Hunedoara, Vrancea sau Suceava au între 2 și 35 de medici rezidenți, în alte județe sunt între 1.000 și peste 3.200 de medici rezidenți: Bihor - 1.175, Cluj - 3.2020, Constanța – 1.109, Dolj - 1.900, Mureș - 1.787. În județul Suceava sunt 35 de rezidenți, dintre care 16 în Spitalul Clinic Județean.

Din cifrele comunicate de DSP-urile care au răspuns la solicitarea spitalului din Suceava rezultă un număr de 9.825 de medici rezidenți care activează în spitalele publice și private din România, dar evident numărul este mai mare, având în vedere că DSP București, DSP Ilfov, DSP Timiș sau DSP Iași au răspuns că nu au o evidență a rezidenților care activează în aceste județe.

„Nu cred că știe cineva câți doctori activează în mod real în România”

„Nu cred că știe cineva câți doctori activează în mod real în România, dar ceea ce putem constata este că există diferențe importante în distribuția forței de muncă la nivel regional”, a declarat conf. univ. dr. Siriopol, directorul medical al spitalului județean.

În opinia sa, dacă în spitalul din Suceava ar activa măcar 200 de medici rezidenți, activitatea medicală s-ar putea dubla. Totodată, pacienții ar avea parte de mai multă atenție și s-ar evita epuizarea personalului și plecările din sistemul public. Spitalul sucevean este acreditat încă din 2019 pentru pregătirea rezidenților și deși legislația permite ca viitorii medici să fie pregătiți și de doctori care nu sunt profesori la facultățile de medicină, în realitate centrele universitare nu lasă rezidenții din mână. În clinicile universitare rezidenților le sunt delegate multe dintre sarcinile birocratice, astfel că medicii pot să facă exclusiv activitate medicală. Într-un spital județean cu același număr de pacienți ca într-un spital universitar, medicii trebuie să le facă pe toate – activitate medicală în secție, răspuns la solicitări în UPU, ambulatoriu de specialitate și activitatea birocratică aferentă.

În același timp, într-un spital universitar un îndrumător de rezidențiat are în coordonare câteva zeci de medici, ceea ce face ca aceștia să nu poată lucra constant în mod direct cu pacienții, cum ar putea să o facă într-un spital județean sau municipal. Mai mult decât atât, din 2020 rezidenții se pot pregăti și în clinici private, cu salariile plătite de la bugetul de stat. Această „mână de lucru gratuită” ajunge însă cel mai frecvent tot în clinicile din marile centre universitare care au conexiuni cu universitățile de medicină.

Din anul III medicii rezidenți pot fi incluși în liniile de gardă, în afara programului normal de lucru, pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă îndrumător, iar plata gărzilor o face spitalul. Cum foarte puține spitale private au linii de gardă, tinerii medici ar trebui să ajungă preponderent în spitalele publice, unde este cea mai mare nevoie de ei, și să lucreze și alături de medici neafiliați vreunei facultăți de medicină, dar foarte bine pregătiți. Pentru asta, însă, coordonatorii de rezidențiat din clinicile universitare ar trebui să le permită să meargă și în spitalele județene, municipale și orășenești.

La număr de paturi de spital stăm bine, la doctori deficitul în spitalele publice crește

Altfel, din cauza deficitului de personal și a refuzului a tot mai mulți medici să facă gărzi suplimentare pentru a asigura continuitatea activității se poate ajunge la închidere de secții, chiar de spitale, care va avea drept consecință lipsa accesului unor întregi comunități la servicii medicale.

Cele mai noi date publicate de Direcția Județeană de Statistică sunt din 2022 și acestea arată că în județul Suceava în cele 10 spitalele publice lucrează 608 medici, iar în 4 spitale private lucrează 376 de medici. În privința paturilor de spital, în județ sunt 3.091 de paturi, dintre care 2.901 paturi în spitalele publice și 190 de paturi în spitale private.

Ultimul an pentru care sunt disponibili indicatori calculați pentru toate statele membre din Uniunea Europeană pe site-ul Eurostat este 2018 și atunci România se afla printre țările cu cei mai mulți locuitori care revin unui medic (321 locuitori la un medic), fiind depășită doar de Polonia (388 locuitori la un medic). În România, la 100.000 de locuitori revin doar 311 medici, reprezentând cel mai mic număr din UE după Polonia (258 medici la 100.000 de locuitori).

Referitor la numărul paturilor de spital ce revin, în medie, la 100.000 locuitori, România (697 paturi) se situează, alături de Ungaria (701 paturi) și Austria (727 paturi), printre țările cu cel mai mare număr de paturi ce revin la 100.000 locuitori. Cele mai puține paturi la 100.000 locuitori s-au înregistrat în Suedia (214 paturi la 100.000 locuitori), iar cele mai multe în Germania (800 paturi).

Deci dacă la paturi de spital stăm bine, la acoperirea cu medici situația nu este îmbucurătoare și nici nu sunt semnale de redresare.