Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a fost hirotonit întru arhiereu în ziua de Buna Vestire a anului 1991, la Catedrala Mitropolitană din Iași, la săvârșirea tainei participând, la acea dată, IPS Daniel, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, PS Eftimie, Episcop al Romanului şi Huşilor, dar și alți ierarhi ai Sfântului Sinod.
În data de 21 iulie 2020, arhiereul a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, ceremonia de întronizare având loc în data de 26 iulie 2020, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, fiind condusă de IPS Părinte Teofan, Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, în prezenţa mai multor ierarhi. În mesajul transmis atunci, Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, evidenția: „Calitățile misionare, pastorale și edilitare, arătate în slujirea de Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor timp de aproape 30 de ani, ne îndreptățesc să avem speranța că slujirea de Chiriarh al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, pe care o începeți astăzi, va fi lucrare rodnică, binecuvântată de Dumnezeu și folositoare Bisericii și poporului român.”.
Am realizat, din publicații în care sunt evocate activitatea și personalitatea arhiepiscopului de acum al Eparhiei Sucevei, o selecție de puncte de vedere și mărturisiri ale unor personalități eclesiale, culturale, jurnalistice, medicale și artistice care l-au cunoscut, cărora le-a marcat, fiecăruia într-un alt fel, devenirea.
Încercarea Vulturului este înălțimea zborului
„Încercarea Vulturului este înălțimea zborului. Așa am gândit mereu când l-am văzut, ascultat ori urmărit tăcut pe Vlădicul Calinic, azi Arhiepiscopul Țării de Sus, pecetea lui Vodă Ștefan cel Mare. Poate părea ciudată asemănarea dar cine a știut să-i citească scrierile - cuminți și așezate cum nu-s multe - ori să-i vadă, în timp, ctitoriile de suflet, înțelege taina din cuvinte. O liniște tulburată permanent de muncă și totuși ruptă de freamătul lumii. Un soi de întoarcere permanentă la critica de gust, atât de necesară vremii de acum, străbate scris-rostitul Părintelui Arhiereu. Unii ar spune că asta pune în dificultate auditoriul și au dreptate. Dar un auditoriu nepus în astfel de frumoasă dificultate nu va lua niciodată pe proprie răspundere încercarea cunoașterii. (...) Când în 2000 a primit premiul Academiei pentru Tanatologie și nemurire (Cantes, 1999) - de nu mă înșel lucrarea de doctorat în filozofie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”- m-am entuziasmat iar ca de redescoperirea propriilor mele preocupări în preocupările unui frate mai mare. Apoi au urmat alte și alte cărți, pagini de duh și râvnă și am descoperit că lecturile din Părintele Calinic Botoșăneanul, episcopul, au ceva din frisonul marii teologii românești de odinioară. Recitiți, de exemplu, Logica Trinității (publicată la Editura Gedo, Cluj Napoca, 2005)- a doua validare doctorală- și veți înțelege mult din ceea ce Părinții Profesori Nicolae Terchilă ori Dumitru Belu – nume de referință în istoria de carte a Sibiului teologic- numeau filozofia logosului teologic. Apologet și isihast, implicat în sute de construcții de locașuri, mereu încurajând preoții și familiile lor să-și trăiască chemarea, Părintele Calinic Arhiereul a devenit prieten și camarad pentru mulți dintre prietenii și camarazii mei, parte foști colegi ori studenți. Și multora le-a schimbat viața. Dacă ar fi să-l definesc printr-un gând-locaș mintea mă poartă la frumoasa alcătuire de duh și Bizanț din Iași, de la Sf. Iulian din Tars acolo unde multe din străluminările estetice îi aparțin, dăruindu-le Părintelui Florin și studenților ieșeni. Și știu că sunt multe alte spații ce-i poartă această pecete duhovnicească.” (prof. univ. dr., pr. Constantin-Valer Necula, în Vocație și ministeriat, măsurate în decenii, volum-evocare a 30 de ani de arhierie a Înaltpreasfințitului Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Ed. Performantica, Iași, 2021)
Ierarh cărturar, erudit și rugător
„Înaltpreasfințitul Părinte Calinic este unul dintre ierarhii cărturari, erudit și rugător, așa cum au parcă și mai multă nevoie decât oricând lumea și Biserica din vremurile contemporane. În timpuri de elogiu al rațiunii pure, lipsită de lumina credinței, de secularizare și îndepărtare de valorile reale: Dumnezeu, credință, spiritualitate, moralitate, prezența și lucrarea sa dau speranță oricărui suflet preocupat de mersul moral al acestei lumi și de viitorul ei.
Discret și cu o profundă lucrare interioară în tot ceea ce gândește și exprimă prin cuvânt cu putere multă și faptă capabilă să transforme prin puterea exemplului, își trăiește filocalic viața, aprofundând diferite domenii ale științei contemporane în scrieri și gânduri de referință. Pe acestea le privește dintr-o perspectivă duhovnicească, filocalică, și pe toate le îmbracă în haina slujirii lui Dumnezeu și a semenilor și în veșmântul rugăciunii. (...)
Am avut de câteva ori fericita ocazie de a-i vedea locul de lucru. Iar acesta dă mărturie fidelă despre metoda sa de explorare științifică și teologică. Un birou plin cu opere și volume fundamentale, din domenii foarte variate pe care le înțelege în cheie interdisciplinară și le supune interpretării critice, prin cugetul Bisericii. Note de lectură, sute de pagini cuprinzând gânduri, considerații și convingeri. Unele dintre ele au văzut deja lumina tiparului altele își așteaptă rândul. Bibliorafturi impresionante de însemnări, multe dintre ele transformate în volume de referință pentru cultura și spiritualitatea românească actuală.
Alături de fiecare dintre cele trei teze de doctorat susținute în mod strălucit, fiecare apariție editorială semnată de Înaltpreasfinția Sa constituie o nouă piatră de temelie a altor și noi explorări inedite și profunde asupra temelor cercetate, deschizând domenii și spații de analiză și aprofundare necunoscute anterior sau prea puțin valorificate.” (prof. univ. dr., pr. Ioan C. Teșu, Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași, în Popas aniversar, Editura Cartea Românească Educațional, Iași, 2022)
Ținută impunătoare de arhiereu, ca a Patriarhului Teoctist
„Cred că modelul de ierarh care l-a influențat în mod deosebit pe Înaltpreasfințitul Calinic a fost Preafericitul întru adormire Patriarh Teoctist, cel care îl hirotonea diacon și ieromonah în anul 1986, pe seama Mănăstirii Putna. Sunt chiar asemănări între cei doi ierarhi: același suflet cald și blajin, aceeași vorbă domoală și cumpănită, aceeași îndelungă cumpătare a deciziei, aceeași ținută impunătoare de arhiereu, aceeași capacitate de a ierta.” (prof. univ. dr. Ion I. Solcanu, Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în Popas aniversar)
Demnitate și grijă pentru ceilalți
„Prezența sa este aureolată, nefisurată și neculpabilizată. Înscriindu-se în nobila tradiție a arhiereilor cu har, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a primit ceva special, în sensul unei scântei divine. O apariție impunătoare, un glas plăcut, calm, verb ferm, bogat, argumentat. (...) Lecția pe care ne-a oferit-o și ne-o oferă permanent este una de viață trăită în demnitate și grijă pentru ceilalți. Înzestrat cu har, fire dinamică, tenace, privind întotdeauna lucrurile cu maximă atenție și responsabilitate, încăpățânat – în sensul bun al cuvântului – și-a urmat propriul drum.
Tenacitatea și perseverența – un mod de a gândi și acționa puternic marcat de voința și dorința de a reuși – l-au ajutat să învingă. Întreprinzător și plin de entuziasm, cu o mare putere de a se reinventa și o vitalitate ieșită din comun, a dat dovadă de multe ori de rezistență și echilibru. Cu siguranță nu i-a fost și nici acum nu-i este deloc ușor, dar – cutezător și plin de idei – are inițiativă și trece imediat la acțiune, pentru că vrea totul cât mai repede și cât mai bine; dacă se poate, chiar la superlativul absolut. E autentic în tot ce face și rezonează mereu cu tot ce înseamnă calitate.” (prof. dr. Elise Stan, etnomuzicolog, în Popas aniversar)
Lecția adevărului
„Întâlnirea cu Înaltpreasfințitul Părinte Calinic mi-a deschis orizonturi spre credință, literatură, lecții de viață, dar – unic și important – mi-a prilejuit întâlnirea cu slujitori ai Bisericii care au devenit, pentru mine, duhovnici, prieteni, sprijin, tovarăși de călătorie prin vorbe și locuri; adică oameni. (...) Pot mărturisi - cu mâna pe inimă – că dialogurile cu Înaltpreasfinția Sa – fie că erau despre Biserică, medicină, drept, oameni, viață, politică, televiziune – au reprezentat pentru mine o școală de a gândi, de a ști, de a argumenta, de a analiza, de a critica doar bazându-te pe argumente. Cu mintea-i analitică, cu privirea-i pătrunzătoare, orice dezbatere de idei cu IPS Sa trebuie să te prindă pregătit.” (Karla Tompea, jurnalist, în Popas aniversar)
Ornic nedomolit ce-nveșnicește prin fapte secunda și o preface-n timp filigranat
De-ar fi să ne gândim doar la activitatea sacramental-liturgică, la cea misionar-pastorală, socială, cultural-educativă și cultural-publicistică, la cea administrativă, oficială și de reprezentare, fără a pomeni de timpul închinat (re)ctitoririi sufletelor ce-și caută cu stăruință și îndreptățită nădejde izbăvirea, și tot ne-ar fi cu asupră de măsură încredințarea că Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop e-asemeni unui ornic nedomolit ce înveșnicește secunda și secundele.
Fie că vorbim de sfinte liturghii, hirotonii, sfinte taine, sfințiri de biserici, sfințiri de așezăminte, ierurgii, hirotesii, vizite pastorale în parohii și mănăstiri, în școli teologice și așezăminte sociale, medicale și educaționale, adunări eparhiale, ședințe ale Sfântului Sinod, ale Sinodului Mitropolitan, permanențe ale Consiliului Eparhial sau ședințe de lucru, audiențe și întâlniri cu autorități publice, prezența și implicarea, viziunea și voința înnoitoare, determinarea slujirii complete și vocația modelului sunt, de fiecare dată, întregi. Și ar mai fi de adăugat, pentru că le preced pe acestea, erudiție și muncă nestăvilită, înțelepciune și dreaptă măsură, curaj și apetență pentru unic și magistral, echilibru și diplomație, artă a comunicării și statornicie în principii, asumare și curaj și neabatere de la canoane și reguli și principii și valori. Reeditarea zilelor ca pe o „evanghelie” despre schimbare și despre (re)așezare într-o matrice firească de asumare și slujire.”
(prof. Daniela Ceredeev, inspector școlar pentru religie, coord. al volumului Vocație și ministeriat, măsurate în decenii)