Lipsa cronică de opoziție reală face ca orice voce critică să își găsească ascultători! E bine, e rău? Mai mult necesar pentru că ar putea să îi facă și pe alții mai activi în ”vestejirea” celor eternizați la putere. Și în jaf în foarte multe cazuri! Dar și aici păpușari interni și externi acționează intens pentru ”noi victorii”, cum se spunea la PCR, sau pentru păstrarea ”cuceririlor la orașe și sate”! Iar sub aspectul inventării de opozanți nepregătiți, ridicoli sau pur și simplu ”duși cu sorcova” sunt specialiști de frunte. Am putea să ne amintim o serie de personaje fără calități umane sau profesionale, dar cu ambiție și o ”boală a puterii” nemăsurată care s-au perindat prin România și încă își manifestă lipsa de valoare și acum. Ajunși cu votul nostru acolo! Și care se cred și din păcate au încă foarte mulți fani, ca fiind unici, de neînlocuit și mai deștepți ca oricare.
Trebuie să ne întrebăm, în mod normal, de unde apar, cine deține controlul asupra ”rezervei de cadre” și mai ales cine finanțează personajele care depășesc cu mult ceea ce numim excentrici. Pentru că nu este nimic întâmplător, rețetele au fost aplicate și în alte țări (utilizarea galeriilor de fotbal spre exemplu), modul de acțiune și manipularea sunt similare, iar calitățile umane ale liderilor respectă aceleași ”criterii”. Toți cei cu succes în politică și administrația strâns legată de ea ne demonstrează o acută lipsă de scrupule, o atitudine obraznică, mint fără să clipească etc. Cei pe care păpușarii îi propun în rolul de extremiști au aceste ”calități” în exces, dar vin și cu o serie de ”soluții” pentru instaurarea ”dreptății în țară” complet aberante, dar care au succes la cei fără educație sau cu probleme grave în zona judecării realității.
Și totuși cine câștigă pe lângă aceste personaje? Incontestabil cei care se agață de ”carul triumfal” al formațiunii extremiste și care vor ”prinde” locuri de aleși sau numiți în administrație. Care sunt criteriile pentru a deveni un fericit posesor al calității de ales sau numit? Personal consider că două, calificarea fiind nenecesară: loialitate față de formațiune și liderul său și recitarea ”poeziei de la partid” convingător și în neștire în fața votanților! Dar marii câștigători sunt cei care orchestrează permanent apariția și dezvoltarea acestor partide cu viață scurtă din fericire (doar România Mare a rezistat mai mult). Sunt cei care au avantaje economice prin sprijin politic, cei care vor un stat slab și ”timid” pe plan mondial și în acești ani de conflict cei care doresc România în poziția de ”vecinătate prietenoasă” a Estului putinist. Este vorba deci de bani, putere și sferă de influență. Altceva decât scandal în Parlament sau în stradă!!
Mă întreb de ce partidele mari și la putere (PSD și PNL în primul rând) nu se ”murdăresc” cu acțiuni care să arate adevărata față a extremismului. Ori vor să înțelegem că sunt variante mai rele ca ei (corect!), ori vor ca nemulțumiți să eșueze într-o zonă a ridicolului? Sau ambele? Oricum șantajează votanții cu mesajul: ”Cu dungiții vreți să votați?” A mers și va merge!
Dar cum depistăm adevărata ”valoare” a celor care vor să salveze România și poporul? Ar trebui să vedem ce calități au demonstrat în activitatea lor liderii. Ce au lăsat în urmă profesional și uman. Care sunt modelele interne sau externe ale partidelor lor? De cine sunt apropiați? Ce soluții socio-economice au (dacă au) și care este părerea specialiștilor adevărați despre ele. Sunt aplicabile sau absurde? După puțină informare vom putea vota în cunoștință de cauză.
PS: Pentru pacifiști. Troțki: ”Poate nu sunt interesați de război. Dar războiul este interesat de ei!” Era și este vorba de Rusia.
D.S.