Cum răspund bărbații și femeile la stres

Când se simt stresați, bărbații tind să reacționeze în maniera clasică, prin răspunsul ”luptă sau fugi”. Bărbații au o tendință mai accentuată decât femeile de a se descărca violent sau de a se retrage; în special bărbații recurg la metode de „evitare a înfruntării realității”, cum ar fi consumul de droguri sau de alcool. Se consideră că reacția bărbaților în fața stresului este cauza stării lor de sănătate mai proaste comparativ cu cea a femeilor și cu speranța de viață mai redusă a acestora.

Datele originale privind reacția la stres au fost colectate de la bărbați de Walter Cannon, doctorul care a propus termenul lupta sau fugi. Premisa a fost că același lucru va fi valabil și în cazul femeilor. Datele obținute mai recent arată că stresul declanșează o reacție diferită la femei – ceea ce profesorul Shelley Taylor de la Universitatea California din Los Angeles numește ”apropie-te și împrietenește-te”. Când sunt stresate, femeile caută compania altora, în vreme ce majoritatea bărbaților nu fac acest lucru.

În trecut, se credea că bărbații și femeile eliberează în sânge cantități diferite de cortizol ca reacție la stres, ceea ce a dus la tot felul de speculații despre femei, excesul de cortizol și emotivitate. Însă realitatea pare a fi că, în loc să producă pur și simplu mai mult cortizol decât bărbații, femeile produc mult mai multă oxitocină ca soluție de atenuare a stresului. Valorile acestui hormon puternic cresc atunci când ne sărutăm sau ne îmbrățișăm, când facem sex, când femeia naște sau alăptează. Funcționarea circuitelor neurologice ale femeilor se bazează mai mult pe oxitocină decât în cazul bărbaților. Cum femeile au estrogen în cantități considerabil mai mari decât bărbații, iar estrogenul potențează efectele de apropiere sufletească ale oxitocinei, femeile au o tendință mai pronunțată de a opta pentru răspunsul apropie-te și împrietenește-te. Desigur, femeile reacționează și ele prin fugă sau retragere în cazul unei amenințări grave, dar fuga nu e instinctul de bază sau primar, ca în cazul bărbaților.

Căsătoria e mai benefică pentru bărbați decât pentru femei, când e vorba de sănătate. În comparație cu femeile, bărbații căsătoriți au tensiunea arterială mai mică atunci când se află acasă decât atunci când se află la serviciu. În cazul cuplurilor căsătorite care au copii mici, nivelurile de cortizol ale femeilor cresc dramatic când își fac griji legate de serviciu, indiferent dacă e vorba de locul lor de muncă sau de cel al soților, în timp ce nivelurile de cortizol ale bărbaților variază doar în legătură cu preocupările legate de propriul loc de muncă.

Uneori, reacțiile bărbaților și ale femeilor în fața stresului sunt remarcabil de asemănătoare. În rândul cuplurilor cu două surse de venit și cel puțin un copil sub vârsta de cinci ani, lucrul peste program, de exemplu, crește nivelurile zilnice de cortizol într-o manieră similară atât la bărbați, cât și la femei. Atât soțiile, cât și soții care dedică timp sarcinilor casnice, după serviciu, au avut seara niveluri mai ridicare de cortizol. Deloc surprinzător, soții care s-au concentrat pe activități de relaxare după muncă au avut scara niveluri mai scăzute de cortizol. Când soții au ajutat la muncile casnice, soțiile lor au prezentat seara o mai bună restabilire a cortizolului. Pe scurt, împărțirea sarcinilor în cuplu vă îmbunătățește starea de sănătate, prin urmare aveți grijă ca și partenerul dumneavoastră să contribuie la întreținerea casei.

Stresul și eliberarea de glucocorticoizi sunt două procese corelate și de multe ori reacția la stres face mai mult rău decât bine. Când suntem speriați sau ne simțim amenințați, reacția e produsă de un sistem de comunicare foarte vechi, iar hormonii din creier le comandă glandelor suprarenale să înceapă să pompeze mai mult cortizol. Aproape tot cortizolul e secretat de cortexul glandelor suprarenale. Cantități minuscule din acest hormon sunt produse și în creier și în intestine. Organismele noastre au fost concepute să reacționeze într-un moment de criză, cum ar fi apariția bruscă a unui tigru, cu un val uriaș de cortizol. Din două motive: în primul rând, pentru a duce glucoză la mușchii dumneavoastră, ca să puteți lupta sau fugi; în al doilea rând, pentru a vă crește tensiunea arterială, astfel încât creierul să primească o cantitate suficientă de oxigen proaspăt ca să puteți gândi limpede. Acesta este procesul din spatele reacției luptă sau fugi.

Termenul științific pentru starea de stres este hiperexcitație nervoasă, care înseamnă că sistemul de alarmă al organismului nu se decuplează niciodată. În 2011, Asociația Americană de Psihologie a constatat că trei sferturi dintre americani susțineau că aveau de îndurat un volum nesănătos de stres. Când au fost întrebați cum procedează atunci când se simt stresați, iată ce au răspuns aceștia (unii au dat mai mult de un singur răspuns): 39% mănâncă prea mult; 29% sar peste mese; 44% stau treji peste noapte. Femeile au raportat niveluri mai ridicate de stres decât bărbații.

După cum remarcă dr. Mark Hyman, medic de familie și autor aflat de cinci ori pe lista New York Times a celor mai de succes autori, „Nouăzeci și cinci la sută din boli sunt fie cauzate, fie agravate de stres”. Institutul American al Stresului raportează că între 75 și 90% din toate vizitele la cabinete medicale sunt determinate de afecțiuni asociate stresului. E evident că metodele noastre actuale de combatere a stresului nu sunt eficiente.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com