Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Președintele Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, doctorul Petrea Dulgheru, a readus în actualitate problemele create de ”Legea porcului”, Legea 122/2023, prin care micul crescător de porc este tot mai mult pus la zid de legislație.
Sunt deja câteva luni de când problema a fost semnalată din multe medii, iar ministrul Agriculturii, Florin Ionuț Barbu, a dat asigurări că micul crescător va fi sprijinit, dar în realitate nu s-a întâmplat încă nimic.
”Cer de aici, de la Suceava, și știu că mulți sunt cei care sunt în asentiment cu mine, demiterea ministrului Agriculturii, care a moșit această lege. A dat peste cap toată activitatea, pune medicii veterinari în situația de a încălca legea, Autoritatea Sanitar Veterinară știe foarte bine ce se întâmplă, dar mai toată lumea tace. Legea trebuie modificată urgent prin ordonanță de urgență”, a declarat Dulgheru, în calitate de președinte al Colegiului Medicilor Veterinari, organizația Suceava, dar și de vicepreședinte la nivel național al partidului ”PNȚ Maniu - Mihalache”, care apără printre altele drepturile țăranului român.
De ce să vândă omul grâul pe nimic, când îi poate da valoare prin creșterea porcului?
Problema momentului, de actualitate, este că legislația adoptată în anul 2023 limitează foarte mult noțiunea de exploatație mică de porc, de tip familial. Cu excepția fermelor comerciale profesionale, legislația interzice reproducerea suinelor și implicit și înregistrarea porcilor și ulterior comerțul, abatorizarea.
„România se împrumută zilnic și totuși nu lasă românul să își asigure hrana. Statul oprește prin această lege producția autohtonă de carne de porc. De ce tu, Stat Român, tu, parlament, tu, ministru al Agriculturii, îi interzici acelui deținător de 1-5 hectare de pământ să-și crească porcii pentru a da plusvaloare cerealelor, ca să aibă cu ce trăi? De ce să vândă omul grâul pe nimic, când îi poate da valoare prin creșterea porcului?
Unde s-a pomenit pe pământul ăsta ca omul să nu aibă voie să-și crească animale, să-și asigure hrana, carnea necesară?”, se arată într-un memoriu care a fost trimis până la nivel de președinte al României, prim-ministru, dar și liderilor politici locali.
Aceste prevederi legale au fost adoptate teoretic pentru a limita răspândirea virusului pestei porcine africane, dar efectul este invers.
Cum micii crescători nu mai pot face un comerț legal, medicul veterinar nu îi poate supraveghea, și așa apare comerțul la negru, apar acei samsari care plimbă porcii prin târguri și din poartă în poartă. Iar asta se poate vedea ușor în târgurile din Suceava și în multe localități rurale.
Impedimentele cu care se confruntă acum micii crescători de porci
În baza legislației de acum, toți proprietarii de purcei din exploatațiile neautorizate sanitar-veterinar (adică din gospodării) nu-i pot înmatricula. Medicul veterinar dacă înregistrează sanitar-veterinar un astfel de porc încalcă legea.
Un porc neînregistrat nu poate ajunge la abator, iar în caz de îmbolnăvire de pestă africană nu se pot obține despăgubiri pe un animal neînregistrat.
În opinia lui Dulgheru, și nu numai a sa, prin această lege se încearcă eliminarea porcului crescut în gospodărie, într-un sistem lent de creștere.
”Purceii crescuți în gospodăriile populației ajung la greutatea de sacrificare mult mai greu, dar calitatea cărnii și a slăninii este net superioară față de cea crescută intensiv. Românii care au crescut porci și i-au tăiat știu ce înseamnă porcul crescut în gospodărie, știu ce produse de calitate mănâncă. Această lege a creat un haos total în identificarea și monitorizarea porcilor din punct de vedere al pestei porcine africane”, a mai declarat Dulgheru.
Proprietarii de porci din satele României nu pot face reproducția acestora, nu-i pot identifica, nu-i pot vinde.
Criza de carne de porc este o certitudine în România
În 1990, în România existau 14 milioane de porci, din care jumătate erau crescuți în ferme, iar jumătate în gospodării.
”Astăzi mai avem maximum 3 milioane de capete, din care 1,6 milioane crescute în fermele profesionale și restul în gospodăriile populației. Deja importăm 80% din carnea de porc, vrem să mergem spre 100%. Cine și de ce vrea să oprească producția autohtonă?”, s-a întrebat Dulgheru.
El a mai precizat că dacă legea nu se va schimba urgent vor urma proteste de amploare la nivel național.
Ce facem cu produsele tradiționale cu care ne fălim?
Președintele CMV s-a mai întrebat și cum rămâne cu produsele tradiționale cu care se mândrește România și mai ales Bucovina.
După cum se știe, la aceste produse tradiționale se pune mare preț pe carnea de porc, vită sau pasăre din gospodărie, în sistem de creștere tradițional.
”Cu ce se mai fac produsele tradiționale cu care ne lăudăm, cu porc crescut intensiv în ferme? Este foarte bine să fie și ferme, dar la fel de important este să rămână și porcul tradițional. Gospodăria populației ar trebuie să fie rezerva de stat pe linie de alimente a României”, a punctat la final Petrea Dulgheru.
