La Fălticeni, slujbă de pomenire a „Patriarhului artelor româneşti”

Marți, 27 februarie, la Biserica „Sf. Voievozi” din Oprişeni, singura biserică pictată de maestrul Ion Irimescu, a avut loc slujba de pomenire a „Patriarhului artelor româneşti”. Serviciul religios a fost oficiat de preoți din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuților.

Pictura Bisericii Oprișeni a fost realizată de Ion Irimescu când era student la Școala Națională de Arte Frumoase din București (1924-1928), fiind sfințită la 8 noiembrie 1926. Temele pictate de viitorul sculptor sunt: Sfânta Fecioară cu Pruncul, Dumnezeu Tatăl, Iisus în Ghetsimani, Fuga în Egipt, Sfinţii Evanghelişti și Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. 

Ca şi în anii precedenţi, la slujba de pomenire a celebrului artist au participat oficialităţile locale şi judeţene, printre care s-au numărat Constantin Bulaicon, viceprimarul municipiului Fălticeni, Vasile Tofan - vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Sorin Filip - manager al Centrului Cultural „Bucovina”, Ion Băiţan - directorul Şcolii de Arte „Ion Irimescu” din Suceava, pictorul Gabrel Baban, scriitorul Alexa Pașcu, personalităţi ale culturii locale şi cei care au organizat evenimentul.

Maestrul Ion Irimescu trăieşte veşnic în memoria comunităţii fălticenene care-l omagiază în fiecare an. Autoritatea locală este implicată în mod direct înorganizarea fiecărui eveniment dedicat celebrului artist plastic Ion Irimescu. Acest lucru vine ca o recunoaștere a contribuției semnificative a maestrului la patrimoniul cultural al orașului, prin donația generoasă a unei părți semnificative din creația sa. Muzeul de Artă „Ion Irimescu” găzduiește o colecție impresionantă de lucrări ale maestrului, care sunt puse în lumină în cadrul diverselor evenimente organizate în memoria sa. În acest an, autoritățile locale, împreună cu reprezentanții muzeului, au colaboratcu Complexul Muzeal Naţional „Moldova”Iaşi pentru a aduce în atenția publicului din capitala Moldovei lucrările deosebite ale lui Ion Irimescu și pentru a perpetua moștenirea sa artistică.

Ion Irimescu este o emblemă a continuității

La sfârșitul slujbei de pomenirea maestrului Ion Irimescu, preotul doctor Gabriel Dinu Herea, inspector patrimoniu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, a vorbit despre recunoașterea și respectul față de unul dintre cei mai iluștri reprezentanți ai artei plastice românești, care și-a dedicat viața înțelegerii și exprimării frumosului în artă.

Preotul dr. Gabriel Dinu Herea a declarat: „Iată-ne împreună, într-un moment de comemorare a celui ce a fost și este Ion Irimescu. Pentru că spațiul cultural, spațiul noțiunilor în care Ion Irimescu a trăit și și-a întipărit gândurile este un spațiu filosofic, mi-aș dori astăzi să medităm, cu ocazia acestei comemorări, și de ce nu în zilele următoare, în cursul vieții noastre, la o temă care ține de efortul maestrului și al celor asemenea lui, pentru că misiunea omului pe pământ are un sens care este deasupra noastră, deasupra omului. Fiecare gest pe care îl facem în munca noastră are un sens în interiorul comunității. Așa și sculptura, așa și arta.

Dacă este să vorbim despre artiști, atunci artiștii au datoria, și mulți dintre ei și-au asumat-o, și Ion Irimescu și-a asumat-o, de a crea continuitate. Ei înțeleg că inclusiv bronzul e nemuritor, însă acel bronz, acea piatră întipărită cu idee metafizică creează continuitate, adică durează mai mult decât viața unui om. Și istoria ne arată că durează sute de ani, chiar mii de ani. Avem statui de mii de ani. Sigur, ele se vor distruge cândva, se vor topi încet, încet, indiferent de eforturile pe care le facem noi ca să le conservăm. Dar ele au trecut sute de ani și au dus ideile metafizicii întipărite în ele de la o generație la alta, au creat continuitate, au creat un dar pentru noi, cei ce suntem pe pământ, pentru cei ce am fost contemporani cu Ion Irimescu și pentru cei care nu mai suntem contemporani cu Ion Irimescu, dar avem copii care vor merge mai departe cu opera unui asemenea artist, care a întipărit sentimentul, emoția, știința românească creștină într-o perioadă în care nu se vorbea de creștinism.

Ion Irimescu este o emblemă a continuității. S-a școlit înainte să vină comunismul, a supraviețuit în comunism magistral și a trecut dincolo de comunism inclusiv din punct de vedere fizic. El a pus în opera sa ceea ce a învățat înainte de comunism. Mergând prin galeria din Fălticeni, poate nu vedem în prima fază unde e creștinismul, dar el este peste tot, este inclusiv în semnătura maestrului, care este legată de Pomul vieții în Rai. Opera lui Ion Irimescu este o operă care duce mai departe ceea ce el a primit de la strămoși și este întipărită într-o perioadă grea.

Datoria noastră, a celor ce cunoaștem opera lui Ion Irimescu, a celor ce înțelegem că e musai să activăm această valoare, este să vorbim, să comemorăm, să aducem în public opera maestrului și mă bucur că zilele acestea opera maestrului este la Iași. Este important și esențial ca ceea ce el a întipărit să vorbească lumii. Și ca să vorbească lumii ele trebuie să călătorească așa cum Sfântul Pavel a mers în călătoriile sale misionare ca să ducă vestea cea bună”.   

După slujba parastasului, cei prezenţi s-au recules la mormântul Maestrul Ion Irimescu din Cimitirul Oprişeni și au depus coșuri cu flori.

Lucrările lui Ion Irimescu, expuse pentru prima dată în Iaşi

Marţi, 27 februarie, la Muzeul Unirii din Iaşi, de la ora 17,00, a avut loc vernisajul expoziţiei „Irimescu 121”, eveniment inclus în proiectul Luna Sculptorilor Români, ediţia a IV-a. Prezentatorul expoziţiei a fost Grigore Ilisei, la vernisaj anunțându-și prezența artişti, critici de artă şi personalităţi culturale din Suceava și Iași.
Expoziţia a fost organizată în urma încheierii unui parteneriat între Muzeul de Artă „Ion Irimescu”din Fălticeni cu Muzeul Unirii din Iaşi prin Complexul Muzeal Naţional „Moldova”Iaşi și va putea fi vizitată gratuit până pe data de 19 martie, în timpul programului de funcţionare a muzeului.