Reacții după notele jalnice de la simularea la matematică: „Aceste rezultate sunt o trezire la realitate”

60% dintre elevii suceveni care au participat la simularea evaluării naționale, de la începutul acestei luni, nu au reușit să obțină note peste 5 la proba de matematică.

Din 6.625 de elevi de clasa a VIII-a, 2.657 au calificative de trecere, totuși și acelea, cele mai multe, sunt între 5 și 5,99.

Sunt cele mai slabe rezultate obținute în ultimii ani de către elevii din județ, rezultate care au stârnit rumoare și semne de întrebare în clase, în cancelarii și în mediul online.

De o parte, părinții și elevii acuză că subiectele au fost prea grele, că o notă bună putea fi obținută doar de către cei care au primit meditații, de cealaltă parte profesorii spun că elevii nu se implică suficient, vor rezultate bune într-un timp scurt și cu efort minim.

Tot profesorii explică faptul că cerințele au fost „echilibrate, frumoase” și au putut asigura departajarea corectă a elevilor de-a VIII-a.

Ce i-a pus în dificultate pe elevi, de ce sunt rezultatele mult mai slabe față de cele din alți ani și pe ce ar trebui să se concentreze elevii și profesorii până la data examenului ne-au spus câțiva profesori de matematică din județ.

„Rezultate bune cu muncă puțină nu este posibil”

Ancuța Puiu este profesoară de matematică la Școala Gimnazială Nr. 10 Suceava, având o experiență de peste 15 ani la catedră.

Referitor la rezultatele din acest an, de la simularea de la clasa a VIII-a, dascălul face următoarele precizări: „Privesc rezultatele de la simularea evaluării naționale ca o trezire la realitate. În ultimii ani s-a inoculat ideea ca toți elevii trebuie să obțină note mari și foarte mari la această evaluare, ceea ce nu este normal.

Faptul că subiectele din acest an au avut un grad de dificultate mai mare decât în anii trecuți cred că este în sfârșit o gură de aer pentru învățământul românesc. Odată cu publicarea rezultatelor putem observa că lucrurile nu stau atât de roz precum vor unii să creadă, și asta nu pentru că profesorii de la clasă nu-și fac treaba. (...) Profesorii își fac datoria, sunt foarte stăruitori în ceea ce fac și se străduiesc din răsputeri, însă cel care trebuie să muncească asiduu este elevul. Rezultate bune cu muncă puțină nu este posibil”.

Prof. Puiu este de părere că materia este foarte aglomerată, iar majoritatea elevilor au nevoie de mai mult timp pentru a parcurge și a înțelege lecția, de mai mult timp pentru consolidarea cunoștințelor, însă programa impune un ritm alert.

Cât despre cerințele de la proba de matematică, prof. Puiu a menționat: „Dacă în anii anteriori, subiectele I și II l-aș fi făcut doar din priviri, anul acesta a trebuit să pun pixul pe hârtie ca să fac o rezolvare scrisă, nu ieșea <din ochi>. Clar au fost subiecte mai dificile. Din cauza aceasta, unii copii au intrat în panică, factorul emoțional contează foarte mult, gestionarea sentimentelor, a emoțiilor este mai dificilă la această vârstă.

În plus, în anii trecuți simularea era în martie, elevii mai aveau la dispoziție încă o lună pentru a reactualiza o serie de informații”.

„Elevii s-au învățat cu subiecte facile”

Vasile Roșca, profesor de matematică la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți, este de părere că alegerea subiectelor de la simulare a fost foarte bună și speră să fie menținut același nivel de dificultate și la evaluarea națională.

„Copiii se învățaseră cu niște subiecte facile, citeau un pic, măsurau, se uitau și dădeau un rezultat. În acest moment, având în vedere simularea din acest an, consider că este o ierarhie relativ corectă.

Ce însemnau toate notele acelea din anii trecuți, toată lumea de la 9,50 în sus? Ierarhia trebuie să fie una corectă. Eu cred și sper că se va menține nivelul de dificultate în continuare, și la examen. Eu zic că subiectele au fost foarte bune pentru că ele trebuie să-i pună pe elevi în ordinea valorii. Înainte toți luau note mari și nu e în regulă.

Și copiii foarte buni, care învață mult, își doresc subiecte mai grele pentru că vor o ierarhie corectă. Eu îi încurajez pe toți, le spun că trebuie să lucreze și să ia note bune pentru un loc la liceu. Facem ore de pregătire la școală, inclusiv astăzi (n.r. luni, în vacanță) am avut.

Ei acasă nu lucrează suficient, unii părinți nu-i încurajează să se pregătească mai temeinic, mai mult, și atunci trebuite să-i mobilizăm un pic, să-și formeze niște deprinderi”, a subliniat prof. Vasile Roșca.

Acesta a arătat că la clasa la care predă a avut o notă peste 9 și două note între 8 și 8,99.

Din cei 29 de copii, șapte au avut calificative sub 5.

„Elevii încearcă să gândească rapid, pe niște șabloane”

Ore suplimentare pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor se organizează în multe școli din județ, ele urmând să fie adaptate în funcție de rezultatele de la simularea din această lună.

„Avem de la începutul anului program de pregătire suplimentară, dimineață de la 7.00, o dată pe săptămână. Am început din septembrie, dar mulți nu vin, nu au venit nici în apropierea examenului”, ne-a menționat o profesoară din mediul rural, din zona Fălticeni, care a dorit să-și păstreze anonimatul, aceasta mărturisind că și-ar dori mai mult interes din partea elevilor.

”Sper ca aceste rezultate să fie un semnal de alarmă pentru ei, de mobilizare. Cât despre subiect, acesta a fost unul frumos, poate cu mai multe elemente de logică față de cerințele din alți ani, lucru cu care elevii nu prea sunt obișnuiți, pentru că ei încearcă să gândească rapid, pe niște șabloane. Foarte puțini sunt cei care analizează rezolvarea, rezultatul obținut. Eu personal nu sunt mulțumită de rezultatele din acest an și sper până la vacanță să aducem îmbunătățiri.

Sunt foarte puțini elevi care se implică într-adevăr, cei mai mulți vor rezultate frumoase, dar rapid și cu muncă puțină.

Nu e bine, nu-mi plac rezultatele din acest an. Din două clase de elevi, cea mai mare notă a fost de 7,80, asta în timp ce în 2023 aveam la simulare două note peste 9,50”, a mai mărturisit cadrul didactic.

Reamintim faptul că este pentru prima dată când lucrările de la simulare s-au corectat digitalizat, astfel că tezele nu au fost corectate de către profesorii din unitatea de învățământ, fiind distribuite aleatoriu evaluatorilor din toată țara.