N-ai economist... vine Dan

Puține subiecte au generat în ultimii ani mai multe comentarii pozitive diametral opuse și „bătăi de câmpi” decât cel al globalizării.

Am remarcat că cei mai înverșunați susținători, dar și cei mai agresivi contestatari ai fenomenului, nu prea au habar despre subiect, mai ales că cei care se opun globalizării sunt atât de rupți de realitate încât consideră că „oculta mondială” condusă evident de evrei și americani este la originea și mare beneficiară a acestei evoluții economice planetare. De ce se pune atâta pasiune în lupta contra globalizării? Cine sunt cei care se opun extinderii ei? În ce măsură globalizarea care a intrat într-o perioadă de restrângere, numită foarte inspirat de un economist olandez „slow dizare”... își va continua evoluția?Cum ne afectează pe noi românii? Întrebări legitime! Încerc niște răspunsuri.

De la început trebuie să spun că globalizarea a avut un efect foarte pozitiv în scoaterea din sărăcie a sute de milioane de cetățeni din Asia și America latină, în primul rând. Dar și din Africa și unele state dezvoltate. Procentul celor care trăiesc sub limita de sărăcie s-a redus de la peste 30% la sub 10% pe plan mondial. Zone imense din China, Vietnam, Bangladesh, India, Indonezia, Mexic, Africa subsahariană etc. au fost atrase în producția globală de bunuri și servicii (asta înseamnă globalizarea!). Investițiile „globaliștilor” în aceste țări le-au adus în poziția de furnizori pe piața mondială de materii prime (minerale, hidrocarburi, produse forestiere etc.) dar și de produse industriale finite precum textilele, produsele siderurgice, componente industriale de toate felurile (de la autoturisme la calculatoare).

Aceste ţări s-a integrat şi în circuitul mondial turistic.

Nu capitaliştii fără scrupule au determinat ieşirea acestor țări din subdezvoltarea cronică, ci forța de muncă ieftină, harnică, și dispusă la calificare medie rapidă, politici statale orientate spre dezvoltare şi, de ce nu, lideri cu viziune și patriotism. Iar „oculta mondială” a speculat și in folosul ei, evident, această ocazie și a mutat părți imense din producția proprie spre țările care îi creșteau exponenţial profitul! Cum este mai bine? Să investească capitaliștii și să câștige imens, dar și să „scoată” aproape 2 miliarde de oameni din sărăcie extremă sau să respingem total globalizarea (Coreea de Nord)? Răspunsul este clar! Aștept argumentele antiglobaliștilor!

Un efect negativ al globalizării, dar și al dezvoltării general, este avantajarea foarte diferită a populației din țările în care se manifestă. Unii vor mânca de două ori pe zi (China, Bangladesh, India etc.), alții își vor cumpăra hoteluri în Dubai! Dar pentru acest lucru sunt vinovați demnitarii locali, care sunt și mari beneficiari. Nu capitalul extern investit! Cu voință se poate remedia situația!

Cine sunt cei care se opun globalizării „pe bune”? Sunt cei care pierd sferele de influență din acele țări atrase de globalizare! Politica „pomenilor” precum petrol gratis pentru Cuba, arme gratis pentru Angola, Namibia, Afganistan etc. sau mituirea elitelor locale generalizată își restrânge treptat aria de aplicare. Iar cei care vor „lumea a treia” săracă și supusă duc o companie antiglobalizare furibundă și generos finanțată!

Pandemia, prin restricțiile sale, a impus o restrângere a globalizării. Cred că această tendință se va menține și chiar accentua. Din măcar două motive. Capitalismul nou format în țările beneficiare (nu mi e frică de afirmație) au început cu mult succes să preia avantajele investițiilor și să nu mai apeleze la împrumuturi externe. În al doilea rând politica de şantaj comercial a Chinei și dependența de importuri esențiale a celor din vest determină relocarea producției în zonele mai apropiate sau chiar „acasă”! O dată în plus piața se dovedește cel mai bun regulator al economiei mondiale! Politicul naționalist și excesul de reglementări dăunează!

Ce poate face România într-o lume globalizată sau multipolară, cum se mai spune generic? Să aplice cea mai bună politică a ţărilor mici într-o lume a „celor mari”! Adică să exploateze toate oportunitățile care apar, să solicite pe plan european sau mondial participarea la dezvoltarea lumii în funcție de resursele materiale și umane de care dispune și să valorifice alineatele din care face parte. Cât din producțiile relocate de vestici din China pot ajunge la noi? Dar din Rusia? De ce nu au ajuns și în România marele firme plecate din UK după Brexit? Se pot obține mari avantaje cu o politică înțeleaptă dusă demnitari pregătiți, corecţi și, de ce nu, patrioți. Nu doar la aniversări! Şi nu doar pe toloacă!

P.S. Au ajuns și analfabeții funcțional să-și dorească poziţii lavârf în politică, inclusiv cea economică! Nu e de mirare, văzând performanțele demnitarilor! Oricine poate ca ei, se spune! Sau mai bine! Fără comentarii!

Dan Strutinschi