Colegiul ,,Andronic Motrescu” Rădăuți a organizat marți, 20 februarie, activitatea ,,Fetele în șezătoare”, eveniment care evidențiază preocuparea elevilor și profesorilor liceului pentru cunoașterea și prețuirea tradițiilor și obiceiurilor străvechi din Bucovina.
Activitatea face parte din cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară – proiectul ,,Din suflet, cu drag, pentru copii”, coordonat de profesoara Elena Giuraniuc.
Evenimentul s-a desfășurat în incinta Centrului de Documentare și Informare al școlii, implicând numeroși elevi ai colegiului, cărora li s-au alăturat colegii lor mai mici de la Școala Specială ,,Sfântul Stelian”, îndrumați de profesoara Mihaela Juravle.
În sala amenajată în stilul unei case tradiționale din Bucovina, cu elemente de decor amintind de satul de altădată, cu bucate, cântece și voie bună, elevii Colegiului ,,Andronic Motrescu” au recompus atmosfera plină de farmec a șezătorilor bucovinene.
Cusutul, țesutul, torsul au fost la loc de cinste, obiectivele proiectului constând în practicarea meșteșugurilor tradiționale, descoperirea elementelor de folclor autentic, cât și dezvoltarea relațiilor interumane.
Profesoarele Niculina Ocu, Silvia Drîmbă, Maria Juravle, Elena Giuraniuc, Ariadna Gavra, Simona Boțic și laboranta Lăcrămioara Boștiog au coordonat activitatea la care au participat, de asemenea, și alte cadre didactice din Catedra de servicii, precum și reprezentanții conducerii școlii: directorul Vasile Tatar și directorii adjuncți Florin Drîmbă și Cristina Moloci.
Invitați au fost și inspectorul general Grigore Bocanci și inspectoarele Tatiana Vîntur și Beatrice Filipiuc, care au salutat inițiativa organizării unor asemenea evenimente ce pun în valoare patrimoniul tradițional specific județului Suceava.
,,Încă din cele mai vechi timpuri, bucovinenii au îndrăgit șezătorile, prilej de muncă, dar și de veselie alături de ceilalți membri ai comunității. Acest obicei este răspândit în toată țara, fapt ce dovedește unitatea folclorului românesc. Șezătorile mixte, la care participau și flăcăii - erau cele mai agreate, transformându-se în adevărate petreceri, cu glume, cimilituri, râsete și strigături. Se spuneau proverbe și zicători, povești, legende și snoave. Se cântau balade și doine, dar și cântece de joc și voie bună. Nici bătrânii satului nu lipseau de la șezătoare, ei transmițând tinerelor generații valorile tradiționale, religioase, morale și artistice. Prin această activitatea am încercat să redăm existenței contemporane ceva din farmecul trecutului”, a declarat Niculina Ocu, una dintre organizatoarele evenimentului.