Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Peste 450 de experți în exploatarea și prelucrarea lemnului din 35 de țări ale lumii, printre care și președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, s-au reunit la Helsinki, în zilele de 14 și 15 februarie, în cadrul conferinței anuale „Wood from Finland”.
„A fost un program plin, în care au fost abordate cele mai fierbinți subiecte ale momentului din sectorul forestier. Au fost prezentări care au avut ca teme: piața coniferelor, stocarea carbonului în clădirile din lemn, piața globală a lemnului, schimbările climatice, EUDR, piața financiară globală, Green Deal-ul european.
Miza evenimentului a fost, dincolo de prezentarea realității, căutarea de soluții. Vorbim de soluții economice și tehnice, filtrate însă de noile repere de mediu și de nevoia unor schimbări profunde a unor scheme de funcționare a industriei și de înțelegere a valorii lemnului ca material versatil, ușor de prelucrat, nepoluant și regenerabil. Sunt schimbări pe care industria globală a lemnului le face, dar pentru care este nevoie de politici publice adaptate realităților din fiecare țară și este nevoie, de asemenea, de creșterea gradului de cunoaștere generală a avantajelor multiple pe care le aduce lemnul în viața oamenilor”, a precizat Ciprian Dumitru Muscă.
Prognoza pentru 2030 arată o creștere față de producția din 2023, dar acel nivel de prognoză este mai scăzut decât producția reală din 2022.
„Sunt mai mulți factori-cheie care determină această stagnare în Europa. Vorbim despre o aprovizionare limitată cu bușteni în Europa Centrală în urma daunelor produse de dăunători (gândacul de scoarță); restricțiile de recoltare legate de capacitatea pădurilor de a absorbi carbonul; nivelurile mai scăzute de recoltare din cauza cerințelor de biodiversitate; creșterea suprafeței forestiere protejate”, a explicat președintele ASFOR.
Peste două miliarde de locuințe noi necesare până în anul 2100
Creșterea nevoilor de construcție reprezintă un risc serios pentru eforturile de atenuare a schimbărilor climatice. Schimbarea de paradigmă în sectorul construcțiilor înseamnă schimbarea proporțiilor dintre lemn și beton. „Clădirile noi trebuie să aibă amprenta minimă de carbon și capacitatea maximă de stocare a carbonului. Astfel, sectorul construcțiilor va avea un rol istoric și o responsabilitate uriașă în această schimbare profundă din societate.
Studiile arată că omenirea va avea nevoie de peste două miliarde de locuințe noi până în anul 2100. Construcția acestora trebuie să decupleze materialele de construcție sustenabile de cele nesustenabile. Deocamdată, doar aproximativ 1% din materialele de construcții folosite în Europa au la bază lemnul. Materialul cel mai utilizat este betonul, acesta reprezentând 70% din componența construcțiilor europene.
Am văzut la Helsinki cum companiile din sector insistă pe reducerea emisiilor de carbon în producție și pe reducerea cantității de deșeuri. Au planuri concrete, au făcut și fac studii și cercetări și colaborează cu decidenții pentru crearea unor politici publice adaptate acestei realități.
Un alt lucru pe care l-am remarcat: insistența pe educarea clienților, nu doar a propriilor angajați. Companiile iau măsuri substanțiale în ceea ce privește durabilitatea, dar își informează clienții despre ce înseamnă acest lucru. Sunt în contact permanent cu aceștia și folosesc din plin platformele de comunicare digitale”, a precizat președintele Asociației Forestierilor din România, Ciprian Muscă.
„Speranța nu moare niciodată pentru cei care muncesc!”
Marea familie a lemnului reunită la Helsinki a concluzionat că numai prin unitate și cooperare vor putea depăși problemele - tendința descendentă a pieței, care se va menține și în 2024, încetinirea economiei globale, mediul de reglementare rigid și birocratic din Uniunea Europeană și, nu în ultimul rând, situația geopolitică tensionată (Ucraina, Gaza, SUA, Marea Roșie).
„Lumea s-a schimbat definitiv, poate nu în sensul în care ne doream noi, și se pare că nu există cale de întoarcere. Prin urmare, trebuie să ne adaptăm și să fim pregătiți să folosim pădurile și lemnul atât ca suport pentru schimbarea de paradigmă economică, cât și pentru atingerea țintelor climatice ambițioase ale Uniunii Europene.
Se știe că orice schimbare naște temeri și opoziție. Dar istoria ne arată că toate schimbările, indiferent de modul în care s-au produs, au dus la progres. Crizele economice s-au încheiat cu relansări și bunăstare, războaiele s-au încheiat cu pace, reconstrucție și dezvoltare.
Astăzi avem două mari atuuri: capacitatea de a lucra cu carbonul (și trebuie să transformăm asta într-un avantaj al sectorului forestier), dar și determinarea și puterea forestierului de a sta în ploaie, vânt, zăpadă, soare în cele mai grele condiții atât timp cât este nevoie pentru a-și face cu responsabilitate meseria.
Speranța nu moare niciodată pentru cei care muncesc!”, a concluzionat reprezentantul forestierilor din România, proaspăt revenit din Finlanda, țara europeană cu cea mai mare întindere de păduri, care reprezintă una dintre principalele resurse din economia națională, în condițiile în care industria forestieră produce aproximativ 20% din veniturile din export.
