Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Emil Ursu, director al Muzeului Național al Bucovinei din anul 2005, este omul care a pus această instituție pe harta marilor muzee ale României. Bunicul lui, cel care „hotăra ce, cum se face, cine ce face” în familie, a vrut să-l facă mai întâi preot, apoi ofițer, pentru ca în cele din urmă să se hotărască asupra meseriei de horticultor. Administrator a peste 60 de hectare de pomi fructiferi, bunicul lui Emil Ursu își dorea ca primul băiat născut în familie să-i ducă mai departe munca. Nu a fost să fie, deoarece, lăsat „liber” după Revoluție, Emil Ursu a ales să-și urmeze mare sa pasiune – istoria.
La doar un an după ce a devenit director al Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu a pus bazele unui festival medieval, numit astăzi Festivalul Medieval „Ștefan cel Mare” și ajuns între timp cea mai mare manifestare de profil din țară.
Invitat la podcastul „Interviurile Monitorul”, Emil Ursu ne-a spus care este, în opinia sa, cea mai frumoasă poveste din istoria României, de ce îl consideră pe Ștefan cel Mare un diplomat de geniu și de ce nu este mulțumit de locul pe care îl ocupă astăzi România în lume.
Din interviul pe care îl puteți viziona integral pe site-ul „Monitorului de Suceava”, dar și pe canalul de YouTube al ziarului nostru, mai puteți afla de ce cariera politică a lui Emil Ursu a durat doar trei luni, de ce și-a scris demisia din funcția de director, cine îi cerea să-i dea știri „proaste” despre Putna, de ce consideră că războaiele sunt bune și de ce a afirmat că: „Credeam atunci, cred și astăzi, că muzeul e al tuturor, nu e al unui partid politic”.
