Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava desfășoară pe parcursul acestei luni o campanie de informare în privința a ceea ce înseamnă depresia și problemele de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților. Directorul DSP Suceava, Daniela Odeh, a declarat că la finalul anului trecut, în evidența medicilor de familie din județ au rămas 18.549 de pacienți cu tulburări mentale și de comportament, adulți și copii. Tot în 2023 au fost diagnosticați cu astfel de probleme 2.284 de pacienți, iar 1.125 de pacienți cu tulburări mentale și de comportament au ieșit din evidența medicului de familie. „Ieșirea din evidențe” înseamnă că nu s-au mai prezentat, din diverse motive – lipsă de complianță, plecare din țară, deces etc.
În România, potrivit unui raport al UNICEF, aproape 33% dintre adolescenții români cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani au raportat o dispoziție tristă de mai multe ori într-o săptămână, comparativ cu 13% în medie, în cele 45 de țări incluse într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății. Într-un studiu realizat în România în anul 2020, cu 10.114 adolescenți din toate județele țării (vârsta medie 17 ani), arată că 48,9% dintre tineri au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, 21,5% au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni. Într-un alt studiu comparativ se sublinia faptul că rata suicidului în România la adolescenții sub 15 ani este mai mare decât media europeană.
Daniela Odeh a arătat că, din păcate, „identificarea și intervenția timpurie în cazul tulburărilor neuropsihice sunt mai dificile din cauza unor factori precum natura subiectivă a acuzelor și teama stigmatizării”, iar în ceea ce privește tulburarea depresivă majoră la copii și adolescenți, „din cauza variației simptomelor privind criteriile de diagnostic” aceasta „este adesea nerecunoscută și netratată”, deși este una dintre cele mai frecvente tulburări psihiatrice.
Simptomele depresiei la copii și adolescenți
Conform unui comunicat de presă al DSP, doar 50% dintre adolescenți sunt diagnosticați cu tulburare depresivă majoră înainte de a ajunge la vârsta adultă. „Este o afecţiune comună, cronică, recurentă și debilitantă, care conduce la afectarea funcționării din punct de vedere educațional, profesional și social. O treime dintre adolescenții care se prezintă la medicul de familie prezintă o tulburare emoțională, iar 14% sunt diagnosticaţi cu depresie”, se arată în comunicat. De asemenea, sinuciderea este a patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15-29 de ani.
Conform statisticilor oficiale, depresia afectează aproximativ 2,5% dintre copii și 8,3% dintre adolescenți, în regiunea europeană a OMS. De asemenea, 30% dintre adolescenți sunt estimați a avea simptome subclinice de depresie. Un raport al UNICEF din 2021 arată că aproape unul din cinci băieți europeni cu vârsta între 15 și 19 ani suferă de tulburări mintale, urmat de mai mult de 16% dintre fetele de aceeași vârstă. Nouă milioane de adolescenți din Europa, cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani, trăiesc cu tulburări mintale, anxietatea și depresia reprezentând mai mult de jumătate din toate cazurile.
Simptomele de depresie la copii şi adolescenţi sunt descrise pe categorii de vârstă într-un studiu realizat de Kutcher &Chehil, de la Asociația Americană de Psihiatrie, citat de D. Cosman și H. Coman în lucrarea „Melancolia. De la tristețe la sinucidere”, apărută la Cluj, în 2018.
Astfel, până la 3 ani, copilul cu depresie prezintă tulburări alimentare, crize de furie (așa-numitele crize de afect, cu plâns, mușcături, târât, lovituri), întârziere în dezvoltarea vorbirii şi a motricităţii, expresivitate emoţională diminuată, interes diminuat pentru joc. Între 3 și 5 ani are predispoziție pentru accidente, fobii, agresivitate, reacţii afective excesive la greşeli minore; între 6-8 ani depresia se manifestă cu simptome fizice vag conturate, reacţii comportamentale agresive de evitare a situaţiilor sau a persoanelor noi, întârziere în dezvoltarea abilităţilor de socializare cu copii de vârste similare, tendința de ataşament excesiv faţă de părinţi sau de adultul de referinţă. Copilul de 9-12 ani cu depresie are preocupări morbide, îngrijorare excesivă, nu are interes pentru jocuri şi interacţiuni cu prietenii și este intens preocupat să nu dezamăgească adulţii de referinţă. La adolescență depresia se manifestă cu trăiri intense, frecvente, persistente de tristeţe, singurătate, izolare, lipsă de speranţă, diminuarea stimei de sine, exprimare neadecvată a furiei, reacţii agresive, retragere socială, nelinişte, apatie, comportamente deviante (fugă de acasă, consum de substanţe interzise, debut precoce al vieţii sexuale, promiscuitate), probleme de somn, alimentaţie, simptome fizice, probleme psihosomatice.
