Artur Gorovei, una dintre cele mai importante figuri ale folcloristicii româneşti, celebrat pe 14 februarie, la Fălticeni

Asociația „Fălticeni Cultural” și Colegiul Național  „Nicu Gane” organizează miercuri, 14 februarie, începând cu ora 11, în amfiteatrul colegiului, simpozionul dedicat folcloristului, etnografului, scriitorului, istoricului Artur Gorovei, cu prilejul aniversării a 160 de ani de la naștere.

Vor avea intervenții scriitorul Grigore Ilisei, prof. dr. Codrin Bența, prof. Eleonora Bulboacă, pr. Vasile-Liviu Mihăilă, muzeograf Marcel Lutic, prof. Neculai Sturzu.

Printre temele Simpozionului „Artur Gorovei -160 de ani de la naștere” se numără: „Artur Gorovei – personalitate complexă”, „Șezătoarea”, „Etnograful”, „Donație valoroasă”, „Mari prieteni ai cărturarului”, „Apariție recentă la Editura <Junimea>”, „Romancierul Artur Gorovei”.

Arthur Gorovei a fost prefect al județului Suceava şi primar al Fălticeniului

Arthur Gorovei a fost un academician român, folclorist, etnograf, membru de onoare al Academiei Române. Şi-a închinat viaţa şi opera cercetării tradiţiilor ţărănimii, vechilor credinţe, datinilor şi obiceiurilor, riturilor de trecere, pe care le-a valorificat în volume de referinţă.

Arthur Gorovei s-a născut pe 19 februarie 1864 la Fălticeni, pe linie maternă înrudindu-se cu Nicolae Gane (despre care va lăsa prețioase amintiri), mama scriitorului moldovean fiind soră cu bunica folcloristului. Începe şcoala primară la Rădăuţi (1872), urmând din 1973 clasele primare și gimnaziul la Fălticeni, apoi la Iași pe cele liceale și universitare de drept la București (1886-l887) şi Iaşi (1877-l889) fiind licențiat în drept la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”din Iași în 1890. În 1899, a fost ales vicepreşedinte al Societăţii Americane de Folclor din Chicago. A fost magistrat până în 1903, apoi practică meseria de avocat la Fălticeni. A fost prefect al județului Suceava, inspector agricol (1909-1911) și primar în două rânduri al orașului Fălticeni. A fost ales membru corespondent al Academiei Române (1915) și a fost membru al Societății de Etnografie din Cluj, al Societății de Geografie din București, al Societății Tradițiilor Populare din Paris, al Asociației Internaționale de Folclor şi a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Cernăuți.

A fondat prima revistă românească de folclor, „Șezătoarea”

În perioada când era judecător la Broşteni (din 1891), îl întâlneşte pe învăţătorul Mihai Lupescu, fost coleg de şcoală, şi împreună vor pune la cale apariţia primei reviste româneşti de folclor, „Șezătoarea” (Fălticeni 1892-1929). Lui i se datorează și întocmirea lucrării „Instrucțiuni și chestionar pentru culegerea materialului de folclor”, dar și a unor monografii ale orașelor Rădăuți și Botoșani.

Artur Gorovei a abordat întreaga gamă a genurilor literare, manifestându-se, mai întâi ca poet, în 1884, când publică mai multe articole, poezii, ghicitori în „Revista populară”, apoi ca prozator şi istoric, apartenenţa sa la cercul literar al lui Nicolae Beldiceanu spunându-şi cuvântul.

În 1898 publică culegerea „Cimiliturile românilor”, cel dintâi corpus de texte al acestei specii, apoi „Datinile noastre de naştere” (1909), „Datinile noastre de nuntă” (1910), „Credinţi şi superstiţii ale poporului român” (1915), „Descîntecele românilor” (1931), „Noţiuni de folclor” (1933), „Ouăle de Paşti” (1937).