Un sucevean s-a prezentat la Urgențe fiindcă a visat urât, iar altul fiindcă i s-a ridicat părul pe abdomen când se uita la televizor

Situațiile în care sucevenii se adresează medicilor din Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava sunt dintre cele mai diverse și de foarte multe ori nu justifică solicitarea unei consultații. Medicul-șef al UPU Suceava, dr. Liviu Cîrlan, a declarat că în 24 de ore el și colegii săi urgentiști văd aproximativ 270 de pacienți, în zilele de luni întotdeauna peste 300 de pacienți, dintre care circa 80 nu sunt cazuri de urgență, adică așa-numitele cazuri de cod albastru sau alb. Asta în condițiile în care UPU Suceava are în total 11 medici, cu tot cu șeful de secție, care acoperă solicitările 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

Săptămâna trecută, de exemplu, la UPU s-a prezentat un sucevean care le-a spus medicilor că a venit fiindcă a visat urât. „A fost întrebat de colegi dacă mai are și alte probleme și a spus că nu, doar atât, a visat urât. Altul a venit fiindcă i s-a ridicat părul pe abdomen când se uita la televizor. Se electrizase cu telecomanda, dar nu și-a dat seama”, a relatat medicul.

Dr. Cîrlan afirmă că în foarte multe situații de non-urgențe cei care vin la UPU sunt persoane tinere, care dacă au modificare a stării generale caută imediat simptomele pe internet și se opresc la cele mai grave boli care ar avea semnele respective, intră în panică și merg la Urgență. „La un moment dat aveam pe paturi în UPU patru tineri pregătiți pentru consult. Toți butonau telefoanele. Am întrebat care e urgența? Unul spunea că îi amorțește o mână, altul că i se pare că are înțepături în piept... Toți căutau pe net direct <infarct>. Bineînțeles că infarctul poate să apară și la vârste tinere, dar nu era cazul aici. Zilnic, cel puțin o persoană se prezintă în UPU pentru că <are senzația că...>”, a spus medicul-șef al UPU Suceava.

Potrivit acestuia, de cele mai multe ori este vorba despre distonii neurovegative, adică un dezechilibru al sistemului nervos vegetativ, responsabil de funcții vitale precum digestia, respirația, controlul temperaturii, circulația sângelui, ritmul cardiac, care apar în general pe fond de stres, suprasolicitare fizică sau mentală, consum exagerat de cafea sau alcool, schimbări hormonale sau variații mari de temperatură. Distonia neurovegativă poate provoca o gamă foarte variată de simptome, aparent fără legătură între ele, iar oamenii se alarmează.  

Doctorul Liviu Cîrlan spune că în UPU toți acești pacienți sunt consultați, li se măsoară tensiunea, li se face electrocardiogramă (EKG), sunt ascultați cu stetoscopul și, dacă simptomele conduc spre un diagnostic, li se fac și analize și investigații suplimentare. Toate sunt consumatoare de timp și resurse și ar putea fi cu ușurință rezolvate la cabinetele medicilor de familie sau în centrele de permanență. Deoarece nu sunt urgențe, timpul de așteptare este mai lung, astfel că inevitabil apar și nemulțumirile, din partea pacienților sau a aparținătorilor. „Scandal în UPU fac de regulă pacienții cu cod albastru și alb. Metoda Fast Track, unde un medic şi un asistent din UPU evaluează cazurile non-urgenţe, este ideală, dar presupune ca un doctor să se ocupe doar de asta în intervalul orar 11.00-23.00. Dacă am fi 5-6 medici pe tură ar fi simplu, dar când suntem 3, cum să te mai împarți? O soluție ar fi ca centrele de permanență să aibă baterii de teste minore, să facă un EKG, o hemoleucogramă simplă, care costă 4 lei, care tot te ajută să conturezi un diagnostic. Altfel, acești pacienți tot la UPU ajung”, a declarat dr. Cîrlan.

• La Ambulanță numărul de solicitări abuzive s-a diminuat

Situația este asemănătoare și pentru Serviciul de Ambulanță Județean. Purtătorul de cuvânt al SAJ Suceava, dr. Adriana Morari, a declarat că fenomenul solicitării ambulanței pe post de taxi s-a diminuat mult, mai ales de când SAJ a instituit serviciul de consultații la domiciliu pentru municipiul Suceava și localitățile arondate. „Sunt apeluri aproape zilnice ale unor pacienți care vor vizita unui echipaj sau al unui doctor la domiciliu doar pentru a socializa. Sunt și câțiva, aproximativ 10, care vor neapărat la spital. Sunt pacienți cronici, cu afecțiuni medicale care nu necesită consultație sau transport la spital, care au tulburări de comportament nediagnosticate sau netratate. Nu au aparținători cooperanți sau au o situație socială precară”, a spus dr. Morari.

Ca și în cazul pacienților care se prezintă în UPU, nici Ambulanța nu-și permite să ignore solicitările pentru că în majoritatea cazurilor acești oameni au și patologii medicale și medicii nu au cum să știe dacă situația nu cumva s-a agravat de la ultima oară când i-au văzut, chiar dacă asta a fost în ziua precedentă sau chiar cu câteva ore mai devreme. „În municipiul Suceava sunt patru pacienți care ne sună permanent și vor să fie transportați la spital, mai este unul foarte dificil în zona Gura Humorului, în vârstă de 49 de ani, care este și foarte agresiv, verbal și fizic. La Fălticeni era o persoană care venea cu ambulanța la cerșit. Un medic din spital îi mai dădea cadouri, astfel că era dublu motivat să ne cheme. Avem cam 10 astfel de pacienți, cu comportament modificat, dar nediagnosticați cu tulburări psihice sau care au probleme psihice însă nu-și iau tratamentul. Sau purtătorii de sondă, de exemplu, nu vor să le fie schimbată sonda acasă, de către echipajul medical de la ambulanță. Vor numai la spital și uneori e de înțeles pentru că vizita la spital e singura lor ieșire din casă”, a spus dr. Morari.

Ea a mai menționat că, în cazul persoanelor imobilizate, ambulanța îi transportă și înapoi, de la spital la domiciliu, ceea ce ca resurse alocate înseamnă autospecială, șofer și brancardieri.

• Semnificația codurilor din UPU

Conform sistemului de coduri din UPU, codul alb este alocat pacienților care nu necesită asistență medicală de urgență (cazuri sociale fără acuze clinice, pacienți care doresc consultații de medicina muncii sau rețete medicale, schimbări de pansament, vaccinări etc.).

Codul albastru este pentru pacienți cu febră fără alte simptome de severitate, tuse, diaree, erupții cutanate care nu sunt cuprinse în sfera alergiilor severe, amigdalită, probleme urinare sau respiratorii care nu reprezintă urgențe.

Codul verde reprezintă nivel urgent, în care datele preliminare nu arată afecțiuni care pot pune viața în pericol în perioada imediat următoare. Aici sunt incluse toate urgențele care implică dureri fără substrat critic, valori tensionale mari, dar fără risc de edem pulmonar sau hemoragie cerebrală, infecții, inflamații diverse.

Codul galben este alocat pentru pacienți cu urgențe medico-chirurgicale care se pot agrava dacă nu se intervine prompt: politraumatisme, plăgi abdominale cu hemoragie fără semne de șoc, accident vascular cerebral, criză de astm prelungită, deshidratare prin vărsături în cantitate mare, vărsături, diaree, imposibilitatea de a mânca, fracturi deschise, intoxicații cu comă persistentă, hipotermie severă etc.

Codul roșu revine urgențelor majore, adică urgențe în care sunt puse în pericol funcțiile vitale ale pacienților: stop cardio-respirator, supradozaj medicamentos, insuficienţă respiratorie gravă, stare de comă, pacienți care necesită intervenție chirurgicală imediată sau resuscitare și pentru care orice secundă contează.