Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Unul dintre subiectele aduse serios în discuție în timpul protestelor fermierilor din Suceava a fost și cel al micului trafic cu produse alimentare aduse din Ucraina și vândute prin piețe, târguri și chiar prin mici magazine rurale din județul Suceava.
Conserve, dulciuri, ulei de floarea-soarelui, făină, tărâțe, zahăr sunt produse aduse din Ucraina și vândute clandestin, ceea ce reprezintă o evidentă concurență neloială pentru producătorii locali.
În Suceava problema este cunoscută și tolerată de ani de zile, iar mărfurile de acest gen vândute prin piețe și prin bazaruri nu sunt în cantități deloc neglijabile.
Ucrainenii introduc până la un punct legal aceste mărfuri în Suceava, doar că ele ar trebui să fie pentru consumul lor propriu, nu pentru un comerț constant, în piețe.
- Acțiuni de control anunțate de sanitar-veterinari
Doctorul Sorin Mihai Voloșeniuc, directorul executiv al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Suceava, participant la discuțiile directe cu fermierii din Vama Siret de săptămâna trecută, a declarat că vor fi declanșate controale împreună cu polițiștii de la Economic, subliniind însă că cel mai mult ar putea face ordine administrațiile piețelor, care știu destul de bine cine și ce vinde prin piețe.
Acțiuni de control privind mărfurile ucrainene vândute prin piețe fără vreo formă legală au avut loc recent, iar înainte de sărbătorile de Crăciun DSVSA Suceava a confiscat peste 200 de kilograme de produse de acest gen, din Bazarul Sucevei.
Voloșeniuca subliniat că acest comerț nu se face doar în piețe, în mediul rural produsele ucrainene fiind vândute și direct din portbagaj, pe sistemul din poartă în poartă.
- Consumatorii care cumpără de la ucraineni ar trebui să țină cont de cel puțin două aspecte
Doctorul Sorin Mihai Voloșeniuc a subliniat cât de importantă ar trebui să fie și atitudinea consumatorului.
Consumatorul final ar trebui să țină cont de cel puțin două aspecte. ”Trebuie și ca noi, românii, să ne sprijinim între noi, să ne gândim că dacă mergem și cumpărăm un produs local, un produs autohton, ajutăm ca o afacere să funcționeze. Apoi, consumatorul final ar trebui să țină cont și de faptul că astfel de mărfuri nu sunt controlate de nimeni, nu sunt date privind proveniența, calitatea lor, valabilitatea lor”, a declarat doctorul Voloșeniuc.
- Un acord bilateral privind micul trafic pentru rezidenții zonei de frontieră a dus la dezvoltarea acestui fenomen
Potrivit acordurilor bilaterale încheiate de România cu Ucraina și cu Republica Moldova, rezidenții zonei de frontieră (care cuprinde teritoriul statelor părţilor contractante, care nu depăşeşte 30 de km de la frontiera de stat şi se află de o parte şi de alta a frontierei de stat dintre România şi Ucraina sau Republica Moldova) pot trece frecvent frontiera comună a statelor părţilor contractante, cu diferite mărfuri, în conformitate cu regimul privind micul trafic de frontieră, în special pentru motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, dacă sunt în posesia permisului de mic trafic de frontieră și a pașaportului valabil.
Teoretic, valoarea mărfii introduse nu ar trebui să depășească 300 de euro.
În realitate, nu se poate face controlul amănunțit asupra acestor mărfuri, iar cei care trec cu ele frontiera o fac și zilnic. Evident că noțiunea de mărfuri pentru consum familial este mult depășită.
”Rezidenții zonei de frontieră nu folosesc, însă, beneficiile micului trafic în acord cu scopul pentru care a fost reglementat, ci pentru a introduce în mod frecvent în România cantități semnificative de produse, cum ar fi: ulei de floarea-soarelui, făină, tărâțe, zahăr etc., pe care le declară a fi destinate consumului personal și pe care mai apoi le comercializează pe piața neagră.
Valorificarea acestor produse pe piața neagră conduce la evaziune fiscală și, indirect, la afectarea producției interne de astfel de mărfuri.
Autoritățile publice cunosc situația, însă nu întreprind nimic pentru a ajuta producătorii locali a face față produselor comercializate pe piața neagră”, se arată într-un memoriu al fermierilor.
Conform legii, ucrainenii pot intra cu astfel de bunuri o dată pe săptămână, însă în lipsa unui control real o pot face și zilnic.
A existat la un moment dat un ordin al ANAF care a încercat să rezolve această problemă, însă demersul nu s-a mai concretizat.
