Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Aula „Eugen Lovinescu” a Colegiului Național „Nicu Gane” din Fălticenia găzduit marți, 23 ianuarie,vernisajul expoziției „Unirea Principatelor Române”, un eveniment cultural deosebit, care aduce în prim-plan istoria și emoțiile Unirii Principatelor Române. În expoziția realizată de Asociația Fălticeni Cultural în parteneriat cu organizațiile Pro Memoria Historia, Asociația Spirit Liber și Colegiul Național „Nicu Gane” din Fălticeni sunt prezentate documente autentice, fotografii, cromolitografiiși obiecte istorice, toate provenind din colecția lui Robert Obreja din Piatra Neamț.
Despre Unirea Principatelor Române de la 1859 și o sinteză a îndelungatului proces istoric, pornit de la conștiința unității de neam și limbă a românilor din Moldova și Țara Românească, simțită în principatele române încă din secolele XV- XVI, când Ștefan cel Mare numea Moldova și Țara Românească Vlahia şi l'altra Vlahia (cealaltă Vlahie), a vorbit prof. dr. Codrin Bența, directorul Colegiului „Nicu Gane”. Profesorul Bența a făcut referiri și asupra solicitărilor făcute marilor puteri de poporul român pentru Unirea Principatelor începând cu secolul XI, hrisovul emis la 27 mai 1600 de Mihai Viteazul care atestă Unirea și se intitulează „voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei”, și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
„Marcăm cei 165 de ani printr-o expoziție eveniment pe care o aduce domnul Robert Obreja, un mare colecționar și un mare patriot. Este posesorul celei mai mari colecții de săbii din lume, peste 500, săbii care au fost folosite în războaie, săbii de paradă ale ofițerilor din diferite armate. Colecția mai cuprinde medalii, cărți, documente de epocă etc. Mă bucur că un număr de opt săbii le puteți vedea la Fălticeni în aceste zile, alături de documente, manuscrise, tablouri și alte obiecte care au legătură cu ziua de 24 ianuarie 1859. Mulțumim Asociației <Fălticeni Cultural>, cea care a avut inițiativa acestei expoziții și ne-a făcut legătura cu acest om de mare valoare, Robert Obreja. Expoziția de astăzi reprezintă un punct de plecare pentru perspectiva memoriei patrimoniului românesc”, a spus prof. Codrin Bența.
Exponate cu valoare istorică națională și internațională
Despre săbii care au fost folosite în marele bătălii din istorie, săbii de excepție ale marilor case regale din Europa, manuscrise, medalii și imagini de la evenimentele istorice a vorbit colecționarul Robert Obreja, cel care a dorit să împartă bucuria de a prezenta o mică parte din obiectele și imaginile cu care s-a făcut Unirea de la 1859 cu fălticenenii.
„Colecția mea conține peste 4.000 de exponate cu valoare istorică națională și internațională. Implicarea noastră în actul educațional a început în urmă cu patru ani prin prezența în spații de interes național, cum ar fi muzee, centre culturale. Astăzi am onoarea de a fi la Fălticeni, la invitația preotului Liviu Mihăilă și a domnului director Codrin Bența, cu peste 50 de exponate care ne reamintesc marele eveniment al Unirii Principatelor.
Am adus cromolitografii și litografii începând din 1866 până la 1907, fotografii și articole bibliotecare, medalii, un act în original de la 1864 pe care apare și numele lui Nicu Gane sub tutela lui Alexandru Ioan I. Avem și săbii din perioada lui Alexandru Ioan Cuza, săbii italiene și franceze, din imperiul Britanic și Casa Bavareză. Am adus și o cromolitografie de epocă cu înmormântarea lui Alexandru Ioan Cuza, un mic flaier propagandist cu abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza și venirea prințului Carol de Hohenzollern în România, datat aprilie 1866”, a precizat Robert Obreja, fondatorul Asociației Pro Memoria Historia.
Robert Obreja le-a propus fălticenenilor o nouă întâlnire pe 10 mai, de Ziua Regalității, când va aduce în urbea de pe Șomuz obiecte care au aparținut monarhiei din România.
Alexandru Ioan Cuza venea la Fălticeni pentru a se întâlni cu sătenii
Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. Despre acest moment, despre modul în care a fost primit mesajul unionist la Fălticeni, dar și despre expoziția vernisată marți a vorbit profesorul Neculai Sturzu.
„Fălticeniul a fost teatrul unor confruntări veritabile, pentru că la Rotopănești era un mare intelectual, cea mai importantă figură a mișcării antiunioniste, Nicolae Istrati. El nu avea încredere că după Unire, Moldova și Iașiul vor avea aceeași importanță. Și nu s-a înșelat foarte mult, cu excepția momentelor din Primul Război Mondial, când capitala și regalitatea au venit la Iași. Din porunca lui Nicolae Istrati, în curtea Bisericii <Sfânta Treime> din Rotopăneşti se află statuia <Moldova plângându-şi Unirea>, statuie care vrea să demonstreze împotrivirea acerbă a lui Nicolae Istrati față de Unirea din 1859.
La Fălticeni era un nucleu unionist din care făcea parte și tânărul judecător Nicu Gane, care se întâlnea în clădirea administrativă, clădire care astăzi găzduiește Muzeul de Artă <Ion Irimescu>.
Fălticenenii s-au legat foarte mult de Alexandru Ioan Cuza. Cuza venea la Fălticeni și avea întâlniri cu sătenii printr-un anume Grumăzescu din Rădășeni, pe care îl cunoștea din vremea divanelor ad-hoc. Aceste întâlniri, la care participau și învățătorii, aveau loc pe strada Ion Creangă, unde acum este grădinița, și se consemnau în documentele primăriei. De asemenea, școala aceasta, care a fost la început gimnaziu, în 1870, deși Cuza nu mai era la domnie, a purtat numele Alexandru Ioan I, dar s-au făcut presiuni pentru a i se schimba numele”, a menționat profesorul Neculai Sturzu.
Un stat modern, demersul asumat de Alexandru Ioan Cuza
Tot despre Unirea de la 1859, statul modern, construit din temelie, asumat de Alexandru Ioan Cuza și generația pașoptistă, au mai vorbit preotul Liviu Mihăilă, care a adus în atenția celor prezenți și faptul că ziua de 24 ianuarie are o importanță deosebită pentru fălticeneni, fiind ziua în care, în anul 1905, s-a născut marele actor de comedie Grigore Vasiliu Birlic, iar elevul Octavian Merlă, din clasa a X-a A, care a scos în evidență faptul că în timpul domniei lui Cuza a fost conceput Codul civil și Codul penal de inspirație franceză, legea pentru obligativitatea învățământului primar și au fost înființate primele universități din țară, respectiv cea de la Iași (1860), care azi îi poartă numele, și cea de la București (1864).
Manifestarea s-a încheiat cu o sesiune de întrebări ale elevilor despre momentele cheie în istoria românilor adresate colecționarului Robert Obreja și cu un spectacol oferit de tineri instrumentiști, elevi ai colegiului.
