Tinerețe fără bătrânețe

În toate culturile din lume au fost identificate diferite percepții legate de persoanele vârstnice. Vestea bună este că nu ne naștem cu un set de percepții asupra vârstei și, odată ce le-am dobândit, ele nu sunt săpate în piatră. Observăm acest lucru mai ales în modul radical în care ele variază de la o cultură la alta. De exemplu, în China, când cercetătorii le-au cerut oamenilor să indice primele cuvinte sau expresii care le vin în minte pentru a descrie o persoană în vârstă, răspunsul cel mai frecvent a fost „înțelepciune", în vreme ce în SUA, prima imagine care le vine oamenilor în minte este de obicei „pierderea memoriei".

Mai știm și că opiniile despre bătrânețe sunt maleabile deoarece se schimbă de-a lungul istoriei, variind mult de la o perioadă la alta și fiind influențate de diverși factori culturali, sociali, religioși, economici, politici etc. În prezent, au început să fie studiate de către cercetători aceste diferențe culturale, precum și schimbările istorice și experimentale ale convingerilor despre bătrânețe. În plus, pe baza acestor tipare, se încearcă realizarea unei strategii pentru îmbunătățirea acestor percepții despre bătrânețe.

Convingerile despre bătrânețe afectează aproape toate aspectele vieților noastre, inclusiv accesul la serviciile de sănătate și situațiile profesionale. Probabilitatea ca pacienții vârstnici care suferă de depresie și care recurg la specialiști în sănătate mintală să primească un tratament adecvat – dacă îl primesc și pe acela – este mai redusă deoarece acești specialiști cred că depresia este o parte normală a îmbătrânirii. Și nu este vorba doar despre asumpțiile legate de sănătatea mintală: atitudinea aceasta reflectă ignorarea pacienților în vârstă, pe motiv că nu ar merita îngrijirile medicale respective.

Concepțiile negative despre vârstă fac ravagii și pe piața muncii, unde doar o treime dintre americanii în vârstă de șaizeci și opt de ani sunt încă angajați – parțial și din cauza presupunerii că angajații mai în vârstă sunt ineficienți și trebuie să fie dați la o parte. Vârsta medie a angajaților este de douăzeci și opt de ani la Facebook, treizeci la Google și treizeci și unu la Apple.

Să fie oare adevărat că doar tinerii dețin aptitudinile necesare pentru a lucra în domeniul tehnologiei sau poate acest domeniu este înțesat de prejudecăți referitoare la bătrânețe? Ar trebui să îl întrebăm pe JK Scheinberg, legendarul inginer de la Apple care a condus cel mai secret proiect al companiei, Proiectul Marklar, care a dus sistemul de operare al Apple la Intel și a transformat MacBook în succesul răsunător care este astăzi. După douăzeci și unu de ani la Apple, JK Scheinberg a decis să se pensioneze anticipat pe când avea în jur de cincizeci de ani, dar în scurt timp și-a dat seama că se plictisea și că nu își găsea locul. Gândindu-se că știa o cale ușoară de a se face util, a aplicat pentru un post cu jumătate de normă de asistență tehnică la un Apple Store local, unde i s-a spus la interviu că va fi contactat. Nu l-a mai contactat nimeni. JK și-a dat seama că acest lucru s-a datorat faptului că era mai bătrân cu câteva decenii față de ceilalți candidați de la interviu. Acesta este doar un exemplu. În realitate, majoritatea persoanelor în vârstă se pot confrunta cu această problemă.

Convingerile negative despre bătrânețe sunt cele mai tolerate dintre toate tipurile de prejudecăți implicite. Ele forțează persoanele în vârstă să se mute din cartierele dinamice, să părăsească piața muncii și clinicile medicale, fără niciun alt motiv decât vârsta.

Îmbătrânirea este un proces biologic; totuși, ea nu există într-o dimensiune strict biologică, independentă de părerile și practicile noastre referitoare la ceea ce înseamnă să fii bătrân sau să îmbătrânești. De prea multe ori nu ne dăm seama că părerile noastre despre bătrânețe sunt produsul prejudecăților culturale și nu al unor date științifice. Uităm că doar 25% din sănătatea noastră se datorează genelor. Aceasta înseamnă că, în proporție de trei sferturi, sănătatea noastră este determinată de factori de mediu, dintre care pe mulți îi putem controla. Unul dintre acești factori controlabili se referă la concepțiile referitoare la vârstă.

Doctorul Becca Levy, profesor la Universitatea Yale și expert în psihologia îmbătrânirii, demonstrează în cercetările sale că atunci când convingerile despre bătrânețe sunt schimbate poate fi prelungită speranța de viață, în medie, cu șapte ani și jumătate. Rezultatele cercetărilor sale oferă informații surprinzătoare despre legătura dintre minte și corp. Doctorul Levy arată că multe probleme de sănătate atribuite în trecut procesului de îmbătrânire – cum ar fi pierderile de memorie, deteriorarea auzului și problemele cardiovasculare – sunt de fapt influențate de convingerile negative despre bătrânețe. Așadar, simțiți-vă tineri și trăiți păstrând un suflet tânăr, indiferent de vârstă.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com