Șezătoare în... „Povestea semnelor scrise cu colțul inimii”

Miercuri, 20 decembrie, la Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni, Cercul de folclor „Veșnicia s-a născut la sat”, de la Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu”, coordonat de preotul profesor Constantin Bogdan Feștilă, a prezentat spectacolul de folclor autentic, specific acestei perioade: Șezătoare în... „Povestea semnelor scrise cu colțul inimii” - lecție deschisă în cadrul opționalului „Introducere în folclor”.

Așa cum a precizat muzeografa Maria Crăciun, șef serviciu Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, instituție care are o colaborare foarte lungă cu Cercul de folclor „Veșnicia s-a născut la sat”, organizarea acestor activități în preajma marilor sărbători creștine vine din nevoia, din necesitatea de a ne apăra valorile culturale și religioase tradiționale.

„La repetiții am fost impresionată de bucuria cu care veneau acești copii, de deschiderea lor spre tradiții și de colaborarea și relația deosebită pe care o au cu domnul profesor. Impresionantă a fost și dăruirea, dragostea pe care o are părintele față de acești copii. Șezătoarea este un obicei la care participau părinții și bunicii, era un loc unde oamenii socializau și părintele profesor Constantin Bogdan Feștilă a readus în mijlocul nostru obiceiul întâlnirilor în care oamenii povestesc, cântă, lucrează și petrec împreună”, a spus Maria Crăciun.

Cu haine de sărbătoare și mese îmbelșugate, elevii clasei a X-a C, filologie, i-au așteptat pe oaspeți din urbea de pe Şomuz, pe părinți, pe cadrele didactice și pe colegi, pe parteneri, Sectorul Catehizare, tineret și educație pentru viață din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în persoana domnului Consilier Eparhial, prof. Cristi-Gabriel Hurjui, cel care urmărește cu foarte mare atenție activitatea Cercului de folclor, Bianca Roman și Gabriel Ilișoi, profesioniști în activitățile cu tinerii, și pe Adriana Celsi, colecționar și creator profesionist de ii și costume populare, cu sute de piese în colecție, cea care la finalul manifestării a acordat un feedback cu privire la iile și cămeșile pe care fetele și băieții le-au căutat în lăzile cu zestre ale bunicilor lor. Pornind de la cusăturile care ornamentează costumul popular care înseamnă o „Poveste a semnelor scrise cu colțul inimii”, Adriana Celsi le-a vorbit celor prezenți despre pasiune pentru costumul popular, istoria costumului popular, cromatică, simbolistica semnelor cusute pe costumele populare, dar și despre colindul tradițional românesc.

„Cum să îmbrăcăm noi costumul popular?”

Preotul profesor Constantin Bogdan Feştilă ne-a spus: „Este o activitate pe care noi o desfășurăm la Colegiul <Mihai Băcescu> de peste 12 ani. În 2011, porneam cu primele opționale de folclor care se studiază în școala noastră, și anume <Introducere în folclor> și <Tradiții și obiceiuri în zona Șomuzul Mare>. În acești 12 ani sunt trei generații de elevi a câte patru ani din câte o clasă de filologie care au adus în lumina reflectoarelor obiceiurile și tradițiile populare și o laborioasă activitatea de cercetare și documentare.

Pentru acest spectacol s-a muncit foarte mult, și nu vorbim doar despre repetiții, ci vorbim despre discuțiile purtate cu privire la cu ce ne îmbrăcăm, ce fel de opincă încălțăm, unde să mergem să căutăm piesele de costum popular, ce este autentic și ce nu este autentic, ce reprezintă fenomenul de kitschși cum îl putem evita. Toate aceste elemente au reprezentat pentru noi o bucurie, o muncă și un efort.

În urmă cu un an, când le-am devenit diriginte, le-am spus acestor copii că le promit că în cei patru ani de zile vor îmbrăca costumul popular. Mai bine de jumătate din clasă au reacționat: cum să îmbrăcăm noi costumul popular? Mai ales băieții. Și acum vă rog să îi aplaudați că sunt îmbrăcați în ițari.

Generațiile de astăzi sunt altfel de tineri. Elevii pe care îi avem astăzi în băncile școlii nu sunt elevii pe care i-am avut acum patru ani sau generația de acum opt ani, 12 sau 20 de ani în urmă. Sunt tineri nonconformiști, sunt tineri care prin intermediul acestui cerc de folclor au descoperit valorile care au început să fie uitate sau poate chiar s-au uitat deja.

Îi felicit pentru că au îmbrăcat aceste costume populare. Nu a fost ușor să îi mulțumesc și pe ei și să facem lucrurile așa cum trebuie să fie.

Am ales Muzeul Apelor pentru că noi ne simțim aici ca acasă, iar o șezătoare trebuie să se petreacă la tine în bătătură, la tine în ogradă”.

Șezătoare cu o recuzită impresionantă

Participanții la șezătoare au adus toată recuzita necesară pentru lucru, dar și multe obiecte vechi, necesare și utile în gospodăria tradițională din mediul rural pentru a recrea atmosfera șezătorii din urmă cu zeci de ani. Deși oaspeții au fost în număr mare și șezătoarea este un lucru de suflet pentru gospodine, chiar dacă sunt eleve, acestea nu s-au lăsat prinse pe picior greșit și au gătit bunătăți de toate felurile, dar nu au uitat că suntem în Postul Crăciunului. Nu a lipsit colacul, un element care face parte din tradiția populară, pe care țața Aglaia (gazda şezătorii) l-a pregătit, prăjiturile de post, colăcei, mere şi nuci pentru colindători, şi multe alte bunătăţi. Nu au lipsit nici cântecele de leagăn, colindele și folclorul autentic de pe Valea Șomuzului interpretat cu mult drag și talent de eleva Sabina Holotă. 

„Fiecare detaliu a fost gândit ca să scoată la lumină un element, un simbol al tradiției noastre populare, românești. Și aș menționa aici așezarea icoanei Maicii Domnului la căpătâiul pruncului când adoarme, așezarea și punerea pe masă a celor necesare când vine preotul cu ajunul și primirea acestuia cu lumânare aprinsă, așezarea pe masă a colacului, acest simbol al veșniciei”, a menționat preotul profesor Constantin Bogdan Feştilă.

 Se stinge lumea satului de altădată

Elementele de folclor, elementele de tradiţie, de obicei specifice neamului românesc au fost remarcate și de consilier eparhial prof. Cristi-Gabriel Hurjui.

„Sunt în casa lui țața Aglaia și ne-am simțit ca făcând parte dintr-un tablou de poveste a satului în care cu toții am luat pulsul. Unii au crescut acolo și am trăit astăzi momente care s-au înveșnicit în inimile și în sufletele noastre. Îmi pare tare rău că această lume a satului, și, dragi tineri, trebuie să știți lucrul acesta, lumea satului de altădată se stinge și în unele locuri chiar s-a stins de tot și este foarte important să mai trăim astfel de momente, astfel de prilejuri în care să retrăim și să revedem, să rememorăm ceea ce bunicii și străbunicii noștri trăiau. Ei trăiau simplu, onest, dar cu credință sinceră în Dumnezeu, această credință care îi înțelepțea să coase aceste ii și aceste costume populare inestimabile. Bunicile și străbunicile noastre coseau ii, care sunt pe fundal alb și simbolizează cămașa albă a botezului. Florile care împodobesc cămașa sunt florile credinței, sau darurile Duhului Sfânt.

Când am intrat în acest spațiu m-am simțit ca în casa cea bună a bunicilor, unde îl primeam de Crăciun și de Bobotează pe părintele. M-am simțit exact ca acasă și dacă s-a întâmplat așa a fost datorită vouă, datorită costumelor pe care le purtați, fără blugi, fără geci. V-ați înveșmântat cu aceste straie cu care bunicii și străbunicii au plecat la înfricoșatul Divan în Ziua Judecăți, pentru a sărbători Paștele în Raiul lui Dumnezeu”, a precizatprof. Cristi-Gabriel Hurjui.

Lecție de românism și de patriotism

Și pentru conducerea Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu” afost o mare onoare să fie părtaşă la această manifestare de o încărcătură spirituală şi culturală deosebită. La finalul activităţii, directoarea Colegiului „Mihai Băcescu”, prof. Paula Radion, a apreciat efortul, dăruirea şi nobleţea copiilor şi a profesorului Bogdan Feştilă în organizarea unor activităţi complexe în cadrul Cercului de folclor „Veşnicia s-a născut la sat”.

„O activitate emoționantă. Am trăit și retrăit astăzi crâmpeie din copilărie, din tradiții, ne-am încărcat sufletește prin momente magice în zile premergătoare sărbătorii creștine a Nașterii Domnului Isus Hristos. A fost o adevărată lecție de românism, lecție de patriotism, și îi mulțumesc din suflet din partea Colegiului Tehnic <Mihai Băcescu> distinsului nostru părinte profesor Bogdan Constantin Feștilă pentru că a ales să rămână în marea familie a Băceștilor. Este un cadru didactic model, a demonstrat acest lucru de atât de multe ori și să trăim împreună cât mai multe momente care să ne umple sufletele de bucurie. Este un profesor, un dascăl de care neamul românesc are în aceste zile, în această Europă frământată, mare, mare nevoie”, a fost mesajul prof. Paula Radion.