Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
O bună parte dintre elevii suceveni susțin că materiile opționale pe care le studiază la clasă nu le sunt pe plac și nu le satisfac deloc nevoile și interesele.
Este rezultatul unui studiu realizat de Consiliul Județean al Elevilor, pe un eșantion de aproape 800 de elevi suceveni.
37% dintre cei intervievați dezaprobă ferm disciplinele opționale pe care le au în orar, în timp ce 29% consideră că acestea se pliază în mare măsură pe nevoile lor, în timp ce 34% spun că aceste discipline le satisfac suficient interesele. În ceea ce privește profesorii, doar 8,3% dintre respondenți susțin că în unitatea școlară în care predau, elevii nu sunt consultați cu privire la alegereamateriilor opționale.
- Cât de mult au fost respectate drepturile elevilor, în anul școlar trecut, în Suceava
„Sunt respectate drepturile și interesele elevilor din Suceava?” este întrebarea la care a încercat să găsească un răspuns Consiliul Județean al Elevilor (CJE) Suceava. În acest sens, a redactat un chestionar prin care să surprindă în ce măsură este respectat Statutul Elevului, act normativ ce reglementează drepturile şi îndatoririle școlarilor.
Chestionarul a trecut prin mâinile a 790 de elevi, majoritatea din mediul urban, iar CJE a întocmit un raport care relevă modul în care a fost implementat Statutul Elevului în decursul anului școlar 2022 – 2023.
„Din păcate, în șapte ani de când a fost aprobat, mulți dintre elevi abia au auzit despre prevederile ce îi vizează direct pe ei. Din cei 790 de elevi respondenți, 35,6% spun că nu au auzit de Statutul Elevului, fapt alarmant ce relevă lipsa spiritului civic, care ar trebui să fie cultivat în școală. Cum este posibil ca un elev să-și desfășoare activitatea de învățare în mod optim și eficient, când acesta nu are o imagine clară a drepturilor și îndatoririlor sale, precum și modul în care acestea pot fi utilizate? Având în vedere aceste statistici îngrijorătoare, reiese faptul că elevii, într-un procent ridicat, nu văd școala ca un mediu propice dezvoltării cognitive ci, mai degrabă, ca pe un loc a cărui frecventare stă sub semnul obligației. În astfel de condiții, devine normal ca rezultatele sistemului de învățământ să fie slabe și mult sub nivelul așteptat”, spun autorii chestionarului.
La întrebarea „Au existat, în ultimul an, ore de dirigenție la care ați făcut altă oră decât cea de consiliere personală/ profesională?”, 55,3% dintre elevii chestionați spun că acest lucru se întâmplă cu preponderență, în timp ce 5,7% nu au făcut deloc ore de dirigenție. 39,0% dintre elevi susțin că nu au fost cazuri în care, în timpul orei de dirigenție, să desfășoare o altă oră.
Dintre respondenți, 48,2% sunt navetiști. Potrivit rezultatelor studiului, 26,5% dintre elevii navetiști beneficiază de decontarea integrală a cheltuielilor de transport, 46,5% beneficiază parțial de această decontare, iar 27,0% dintre elevi nu beneficiază deloc de decontarea navetei.
Întrebați cum au resimțit tranziția de la structura semestrială a anului școlar la cea modulară, majoritatea respondenților (43.7%) afirmă că s-au adaptat extrem de ușor la 13 schimbări, 26,3% atestă că s-au obișnuit ușor, 18,2% susțin că s-au adaptat mediocru, iar 11,7% susțin că au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește acomodarea la module.
Alte concluzii ale documentării CJE sunt: 28% dintre elevi și 39% dintre cadrele didactice cunosc cazuri de discriminare, de cele mai multe ori acest act fiind realizat de către alți elevi sau profesori, principalele motive fiind capacitatea intelectuală, etnia, rasă; din punct de vedere al îndatoririlor, 51% dintre elevi și-au îndeplinit datoria de a se pregăti pentru fiecare oră de curs (51,8% dintre profesori confirmă acest aspect); 82% au respectat interdicția de a deține substanțe de mare risc, băuturi alcoolice, țigări, obiecte periculoase sau materiale pornografice/de propagandă (50% dintre profesori susțin același lucru).
