Lansare de carte-curs despre cum se joacă rețelele sociale cu mintea noastră: „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare”

Jurnalistul Mihnea Măruță și-a lansat, luni, într-un mod inedit, cartea „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare”, la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în cadrul unui eveniment organizat de Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, cu moderator lectorul universitar Arthur Suciu. Structurată ca o prelegere cu prezentare PowerPoint, lansarea cărții s-a bucurat de un public numeros, format din studenți, universitari și jurnaliști, atrași de tema relației dintre realitate și ficțiune și efectele acesteia asupra sinelui și societății, abordată din perspectiva deconstructivismului.

Mihnea Măruță a definit identitatea virtuală ca „identitatea care i se creează unei persoane prin intermediul uneia sau mai multor rețele de socializare”. Dintre studii de caz, când „fantomele digitale” „<sparg ecranul> pentru a se materializa în lumea noastră”, autorul a prezentat audienței de la USV fenomenul câștigării alegerilor prezidențiale din 2019 din Ucraina, cu 75% din voturi, de către actorul Volodimir Zelenski, producător și protagonist al serialului de televiziune Sluga narodu („Slujitorul poporului”). Printre „ingredientele triumfului” obținut de actorul Zelenski în alegeri, Mihnea Măruță a identificat „menținerea confuziei între realitate și ficțiune”, „asaltul ficțional”, „respingerea realității” și „invadarea realității”. „Rezultatul a fost ca un knockout pe care virtualul l-a dat realului: un om care, de nicăieri, ajunsese președintele Ucrainei pe ecran a ajuns, de nicăieri, președintele Ucrainei în realitate. O antimetalepsă petrecută la scara unei întregi națiuni. Acest exemplu ne arată, dincolo de orice dubiu, că procesul cu referire la un Eu real și la identitatea sa virtuală poate fi translatat în societate și exploatat ca mecanism de putere”, afirmă autorul.

Acesta a evidențiat și prețul plătit de utilizatorii rețelelor pentru identitatea pe care și-o construiesc în mediul digital, „pentru accesul, pentru posibilitatea de a te conecta oricând cu lumea” - totalitatea informațiilor pe care utilizatorii le oferă rețelelor sociale.  „Cumperi un mijloc de a te arăta, o scenă proprie, precum și locuri în teatrele altora. Cumperi spațiu obiectiv plătind cu timp subiectiv. Plătești cu tine însuți pentru a-i <avea> pe ceilalți; sau, răsturnând perspectiva, te vinzi rețelei pentru a face parte din rețea”. Potrivit autorului, „marfa ești tu [utilizatorul de rețele sociale], mai precis alegerile tale, de la banalități la detalii și de la obiceiuri până la emoții insondabile”, iar „ceea ce se tranzacționează în rețea este libertatea”, pe care „o vindem inconștient, uneori din toată inima, pentru a ne imortaliza prin ceilalți”, „o vânzare de sine la nivel mondial” (p.231).

• „De ce le facem urări în rețea persoanelor cu care locuim sau cu care vorbim zi de zi?”

Mihnea Măruță și-a încheiat prezentarea cărții invitând la meditație cu câteva întrebări, ale căror răspunsuri, date de fiecare dintre noi, sunt exemple de efecte reale ale rețelelor sociale asupra minții noastre: De ce facem ședințe foto special pentru a avea ce posta și de ce alegem cel mai bun cadru?; De ce ne deranjează, printre zeci de comentarii favorabile, acel singur Gică contra, căruia îi și dăm imediat „Block”?; De ce suntem diferiți, în funcție de rețea (pe Instagram ne prezentăm „perfecți”, pe Linkedin, ca „profesioniști”)?; De ce le facem urări în rețea persoanelor cu care locuim sau cu care vorbim zi de zi?; De ce filmăm cu telefonul la concerte (în loc să ne bucurăm de muzică și de viață)? De ce ne luăm după trend-uri pe TikTok și imităm tot felul de străini (de exemplu, cea mai populară întrebare din ultima perioadă pe platforma TikTok a fost „Cât de des te gândești la Imperiul Roman?” Femeile abordează bărbații și îi întreabă dacă se gândesc în mod regulat la Imperiul Roman); De ce adesea dezvăluim în rețea lucruri pe care arareori am avea curajul să le spunem în viața reală (sentimente, boli, înfrângeri)?

În acest context, autorul consideră că „marea miză” a următoarelor decenii va fi controlul minții și că acest lucru va fi încercat „prin toate metodele: propagandă, mass media, social media, metavers”. „Marea Dilemă din lumea de mâine” va fi, crede Mihnea Măruță, între a alege între „experiența fascinantă în care dispare granița dintre real și virtual”, prin accesarea unei realități „în care văd, aflu și trăiesc mai mult decât aș vedea, afla și trăi în mod natural” sau a te mulțumi cu „această realitate”, în care „rămân doar cu corpul meu, ne-îmbunătățit, ne- tehnologizat, dar aflat încă sub puterea voinței mele” (p.281).

Mihnea Măruță a lucrat în presă mai bine de 20 de ani; a fost, printre altele, redactor-șef al ziarelor Cotidianul (2007-2008) și Adevărul (2012). Pe lângă cele două ziare naționale, a mai condus săptămânalul Clujeanul, cotidianul Ziarul Clujeanului, precum și publicațiile online Oradecluj.ro și PressOne.ro. În prezent, predă cursul de Filosofia Comunicării la Departamentul de Jurnalism al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cartea „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare” este bazată pe teza de doctorat în filosofie susținută de autor la Universitatea „Babeș-Bolyai”.