Hramul Bisericii „Sf. Mc. Mercurie şi Ecaterina” din Rădăşeni

Biserica „Sfinţii Mucenici Mercurie şi Ecaterina”, monument istoric din satul Rădăşeni, una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Moldova şi chiar din ţară, se pregăteşte de hram şi de o slujbă arhierească.

Sărbătoarea va începe din seara zilei de vineri, 24 noiembrie, ora 17, cu Slujba Privegherii (Vecernie unită cu Litia și Utrenia). Sâmbătă, 25 noiembrie, de la ora 7.30, se va săvârşi Slujba Ceasurilor, Acatistul Sfinților Mucenici Mercurie și Ecaterina. Începând cu ora 9.00, va avea loc Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârşită de un sobor de preoţi. La sfârşitul slujbei se va oficia şi parastasul pentru ctitorii bisericii, urmat de obişnuita agapă frăţească.

„Cu ajutorul Bunului Dumnezeu și binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pe data de 25 noiembrie vom serba hramul Bisericii noastre.

Conform tradiției de peste patru veacuri, hramul de toamnă al Bisericii «Sfinţii Mucenici Mercurie şi Ecaterina» de la Rădășeni este unul vestit, și așa trebuie să rămână! Hramul unei biserici este și trebuie să fie sărbătoarea întregii comunități, este ziua întâlnirii tuturor celor credincioşi la sfânta biserică, este ziua bisericii, este moment frumos din viața liturgică a Parohiei. Să ne binecuvânteze Dumnezeu cu o sărbătoare frumoasă și tihnită în lumina și ocrotirea Sfinților noștri dragi. Vă aşteptăm cu dragoste frăţească să participați la slujba de hram!” este invitaţia făcută de părintele slujitor Constantin - Georgian Rotar.

Biserică construită în urmă cu 400 de ani

Biserica „Sf. Mc. Mercurie şi Ecaterina” de la Rădăşeni este una dintre foarte puţinele biserici din ţară care îl au drept ocrotitor pe Sf. M. Mc. Mercurie, ale cărui cinstite moaşte le păstrează spre veşnică închinare, ca danie oferită de vrednicul de pomenire patriarh Teoctist, părticele din sfintele moaşte ale Sfinţilor Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi Elena, Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina şi o mică părticică din Sfânta Cruce a Răstignirii Mântuitorului.

Biserica a fost construită de Ştefan Tomşa, între anii 1611 şi 1622, pe locul unui altar mai vechi, fiind făcută din bârne de brad, obţinute din copacii tăiaţi chiar în acel loc. Biserica are dimensiuni relativ reduse, fără turlă, fiind acoperită cu draniţă. Soclul este de piatră, pereţii din bârne de lemn căptuşite, pardoseala din lespezi de piatră. Laturile de vest şi de est se încheie în formă poligonală, altarul are lăţimea mai mică decât restul bisericii, formând între retragerile pereţilor şi iconostas cele două nişe, proscomidia şi diaconiconul. Pe latura de sud are un pridvor adăugat ulterior, între 1877 şi 1909.

Începând cu anul 1990, la Parohia „Sfântul Mercurie şi Ecaterina” a fost numit preotul Constantin Rotaru. Acesta a avut de îndeplinit o misiune foarte grea, o lucrare foarte mare de restaurare, care au durat aproape 20 de ani, ctitoria voievodului Ştefan Tomşa de la Rădăşeni fiind resfinţită pe 7 octombrie 2012, de arhipăstorul locului, ÎPS Pimen.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştiului, originar din Rădăşeni, consideră acest locaş de cult ca fiind „una dintre cele mai frumoase şi cel mai bine restaurate dintre bisericile din lemn ale Moldovei şi chiar ale ţării”.

Despre acest hram au scris mai mulţi scriitori, printre care Nicolae Beldiceanu, Ion Creangă, Vasile Lovinescu, Ion Dragoslav, Mihail Sadoveanu.