Celebrarea prozatorului și publicistului Grigore Ilisei

Scriitorul şi jurnalistul Grigore Ilisei a ales să sărbătorească împlinirea celor 80 de ani la Fălticeni, prin lansarea a două volume recent scoase de sub tipar la Editura „Junimea” din Iași, „Din cufărul taifasurilor și al divanurilor” și „Pe tărâmurile desfătătoare ale artelor frumoase” la care se adaugă volumul „Hrisoave de la prieteni” publicat de Editura „Doxologia” sub îngrijirea episcopului vicar Timotei Prahoveanu. Darul de suflet a fost oferit marți, 14 noiembrie, mai întâi elevilor, în Amfiteatrul Colegiului Național ,,Nicu Gane” și apoi, după-amiază, fălticenenilor, dar și invitaților din județul Suceava și din Iași, la Biblioteca Municipală ,,Eugen Lovinescu”.

La momentul festiv, deopotrivă literar și omagial, care a avut loc la Colegiul „Nicu Gane”, instituție de învățământ pe care distinsul scriitor a absolvit-o în anul 1961, au vorbit prof. dr. Codrin Bența, directorul colegiului, prof. dr. Mihaela Grădinariu, critic literar, și profesorii Mioara Gafencu și Nicolae Sturzu.

Întors la Biblioteca Municipală din Fălticeni, loc pe care l-a înzestrat în vara anului trecut cu o impresionantă donație, transformând una din săli într-un minimuzeu literar, Grigore Ilisei și-a exprimat public recunoștința mai ales pentru momentele de „taifas” de care s-a bucurat în întâlnirile numeroase cu oamenii locului, o parte dintre acestea regăsindu-se între coperțile volumelor publicate.

„Este un moment de bucurie să mă întâlnesc în primul rând cu fălticenenii. Dumnezeu ne-a hărăzit să fiu foarte aproape de atingerea unui prag, cel al vârstei de 80 de ani. Se spune că este vârsta patriarhilor. 20 noiembrie, de Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul, este ziua în care m-am născut. Părinții mei au vrut să mă numesc Dragoș, un nume legendar care venea din îndepărtate vremuri și despre care a scris atât de minunat istoricul Ștefan Gorovei, care mă onorează cu prezența aici. Pentru că mama m-a născut foarte greu, s-a rugat la Dumnezeu și a spus că îmi va da numele sfântului din calendar, Grigorie Decapolitul, ale cărui moaște se găsesc la Mănăstirea Bistrița Vâlcei. Când s-a dus la Primăria Mălini, bunica a spus că este prea puțin Grigore și Dragoș și a spus să fie și Gheorghe, numele bunicului meu matern. Și atunci am fost cadorisit cu trei nume care mi-au creat foarte multe complicații birocratice de-a lungul timpului”, a motivat Grigore Ilisei alegerea celor trei nume pe care le poartă.

Un moment aniversar deosebit

Despre Grigore Ilisei și impresionanta creație literară au vorbit primarul Gheorghe Cătălin Coman, prof. univ. dr. Ștefan S. Gorovei - istoric, medievist, genealogist, Constantin Hrehor - poet, eseist, grafician, teolog, prof. dr. Mihaela Grădinariu - critic literar, scriitoare, monahia Elena Simionovici de la Mănăstirea Voroneț, scriitoare, jurnalista și scriitoarea Doina Cernica, profesorul Constantin Bulboacă.

Primarul Cătălin Coman a spus: „Suntem din nou la un moment foarte valoros din punct de vedere cultural, lansarea unui număr de trei cărți, un moment aniversar deosebit, de 80 de ani de viață, și vorbim de multe proiecte pentru viitor. Scriitorul Grigore Ilisei, Cetățean de Onoare al municipiului Fălticeni, printre multe alte distincții pe care le-a primit, ne-a bucurat cu o donație foarte importantă pe care o adăpostește clădirea Bibliotecii Municipale. Avem un proiect important, realizarea statuii lui Nicolae Labiș, dar din cauza procedurilor birocratice nu am putut avansa cu rapiditatea pe care ne-am dorit-o, dar sunt convins că anul viitor vom avea din nou un moment cultural foarte important, dezvelirea acestei statui, la realizarea căreia maestrul Grigore Ilisei are un rol determinant. Vă felicit și vă mulțumim în numele comunității fălticenene pentru tot ceea ce ați făcut pentru noi și nu numai”.

Un sanctuar al memoriei

Înainte de a da cuvântul istoricului Ştefan Sorin Gorovei, Grigore Ilisei a povestit cum au scos prima cărticică despre Fălticeni, o micromonografie apărută la Editura Sport Turism, la care Sorin a redactat partea istorică, şi care ar merita o nouă ediție.

Prof. univ. dr. Ştefan Sorin Gorovei a vorbit despre cărțile lui Grigore Ilisei, despre amintirile, unele foarte vechi, recuperate de la părinți, despre transmisiunile în direct ale meciurilor de fotbal făcute de Grigore Ilisei la radio.

„Am stat și am tăifăsuit cu mine însumi ce se poate spune și despre ce se poate spune. Am căzut de acord, tot cu mine însumi, că volumul de <taifasuri> este cel în jurul căruia m-aș putea învârti. Șapte volume de interviuri, de discuții, pe care Grigore Ilisei le-a publicat ocolind foarte discret și foarte delicat cei doi termini care definesc dialogul literar. Sunt taifasuri, sunt divanuri, sunt convorbiri, sunt discuțiile pe care Grigore Ilisei le-a avut de-a lungul câtorva decenii cu intelectuali de toate meseriile: mânuitori ai cuvântului, mânuitori ai penelului, mânuitori ai dălților și de altă natură. 

Răscolind volumele de taifasuri mi-am dat seama că întrebările pe care le-a pus unor interlocutori au continuat prin întrebări puse altor interlocutori, iar răspunsurile acelora au fost duse mai departe de alții. Atunci în ce cheie trebuie să citim aceste interviuri?”, s-a întrebat Ştefan Sorin Gorovei.

Profesorul universitar a vorbit și despre sanctuarele memoriei, concluzionând că „ceea ce a făcut Grigore Ilisie în aceste șapte volume de taifasuri constituie un sanctuar al memoriei. Cei cu care a vorbit Grigore Ilisei au lăsat mărturia trăirii lor ca să se știe. Sunt acestea sanctuare? Pentru mine sunt! Așa cum și orașul Fălticeni este un sanctuar chiar dacă se autodevorează pentru că este Zeul Cronos”.

Grigore Ilisie poate fi considerat „un fus orar”

Printre cei care au dorit să-i fie alături lui Grigore Ilisei s-a numărat și bunul său prieten, teologul Constantin Hrehor.

„Dacă citești taifasurile, dacă citești portretele de artă plastică, muzicieni, nu te întâlnești cu scriitura seacă, stearpă, a unor dicționare. Intri pur și simplu în vibrații ontologice, le vizualizezi, le vezi comportamentul, le simți respirația. Aici este darul cel mare al lui Grigore Ilisei. El nu fabrică pagini de literatură, de memorialistică, el extrage ca dintr-o prisacă esențe umane, care își găsesc locul și rezistă pentru că sunt sub cupola memoriei. La o vârstă frumoasă, patriarhală, Grigore Ilisie poate fi prezentat și poate să se bucure de această ipostază, este un fus orar în jurul căruia se învârte timpul lui și al celorlalți”, este de părere scriitorul Constantin Hrehor.

A ştiut din totdeauna să dăruiască

Pe scriitoarea şi criticul literar Mihaela Grădinariu, Grigore Ilisei a anumit-o „unul din hermeneuţii cărţilor sale” pentru că a scris despre volumele apărute, a prefaţat câteva dintre ele, a contribuit la reeditarea unor cărţi de proză scurtă. Mihaela Grădinariu s-a alăturat părintelui Timotei pentru a realiza volumul „Hrisoave de la prieteni”, unii dintre semnatari aflându-se în sală.

Până a ajunge la rostirea unor vorbe frumoase despre sărbătoritul zilei, profesoara Mihaela Grădinariu a vorbit despre „basmul care se ţesea” la Zilele Colegiului „Nicu Gane”, când director era distinsul pictor prof. Gabrel Baban, şi unde Grigore Ilisei venea însoţit de numeroase personalităţi ale acelor vremuri, momente care „au amprentat pe mai departe” liceenii de atunci. Mihaela Grădinariu s-a adresat „prietenilor cuvântului şi frumosului” şi a vorbit despre „Zilele Ilisei”, care au debutat la Fălticeni şi vor continua la Iaşi, la sfârşitul săptămânii.

Distinsa profesoară a precizat: „Grigore Ilisei a însemnat pentru mine întâi un nume auzit în casa unchiului meu, Mihai Apostol, directorul întreprinderii chimice Fălticeni, fost coleg la <Nicu Gane> cu Grigore Ilisei. Mai apoi numelui i s-a asociat vocea extraordinară, cu un timbru vocal inconfundabil, care izvora din acele radiouri mari, uriaşe cu lămpi.

Mai târziu, prin periplul meu prin oraşul studenţiei mele şi al celorlalte studii, Iaşi, am dat iarăşi piept cu <uraganul> numit Grigore Ilisei. Un uragan cultural, care o bună bucată de vreme se confundă cu istoria culturală a Iaşilor, bântuind prin diverse instituţii de cultură pe care le-a aşezat pe un drum foarte bun.

Dacă m-a luminat o trăsătură a personalităţii domniei sale este cea de dăruitor. Omul acesta a ştiut din totdeauna să dăruiască fără să aştepte nimic în loc. A dăruit şi dăruiește mereu gesturi, mâini întinse, porţi deschise, fiind foarte mulţi oameni care datorează lui Grigore Ilisei trepte ale formării profesionale şi trepte ale devenirii personale. Dăruitor, aşa cum ştiţi, de cărţi, pe care le găsiţi alături, unde există această splendidă încăpere în care duhul scrisului pluteşte pe deasupra biroului de scris, pe deasupra documentelor, pe deasupra manuscriselor, pe deasupra cărţilor, peste 3.000 de volume şi mai vin cel puţin 1.000 anul viitor. Nu multe biblioteci din ţară se pot mândri cu aşa ceva”.    

Scriitorul, publicistul, omul de radio şi televiziune a fost omagiat şi de copii prin spectacolul oferit de Ansamblul Folcloric „Balada”, condus de prof. interpret Maria Tanasă, în acompaniamentul la flaut al profesorului Puiu Creţu, dar şi de prieteni şi rude care i-au adresat cuvinte frumoase şi i-au oferit flori. La final, Alexandru Ovidiu Vintilă,preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni, a oferit din partea organizației pe care o conduce o diplomă de recunoștință.