Respirația este o fereastră spre cunoașterea și regularizarea sistemului nostru minte-corp. Este un întrerupător important care influențează comunicarea dintre creier și corp. Uneori este mai ușor să ne modificăm respirația pentru a ne relaxa decât să ne schimbăm gândurile. Când inspirăm, pulsul ne crește. Când expirăm, pulsul scade. Prelungind expirația față de inspirație, putem să ne încetinim pulsul mai mult și de asemenea să ne stimulăm nervul vag. Respirația în partea de jos a burții (abdominală) ne stimulează căile senzoriale ale nervului vag care merg direct la creier, ceea ce are un efect calmant suplimentar. Dr. Stephen Porges, expert în înțelegerea nervului vag, a demonstrat de ce există o legătură puternică între acest nerv, respirație și sentimentul de siguranță socială. Multe tehnici minte-corp stimulează în mod natural nervul vag, trimițând spre creierul nostru acele semnale esențiale de siguranță.
Atunci când respiri adânc – o practică denumită respirație diafragmatică, respirație abdominală sau respirație din stomac – aerul care pătrunde prin nasul tău îți umple și partea superioară și pe cea inferioară a plămânilor mai degrabă decât doar porțiunea superioară. În comparație cu respirația superficială, rapidă pe care o ai atunci când intri in panică, respirația profundă, diafragmatică este resimțită ca foarte calmantă.
Încearcă timp de câteva momente chiar acum. Mai întâi, pune o mână pe pieptul tău cu degetele așezate confortabil la depărtare unele de altele. Acum pune cealaltă mână chiar sub buric. Pe măsură ce respiri profund inspirând și expirând, trebuie să observi că abdomenul tău inferior se ridică și se lasă. Atunci când respiri mai superficial – ceea ce este resimțit ca normal pentru multe persoane – doar pieptul tău se ridică. Retrezirea capacității tale înnăscute de a respira abdominal îți permite să ai acces la unul dintre cele mai puternice mecanisme de auto-vindecare ale corpului tău.
Exercițiile care încetinesc respirația sunt o modalitate de scădere a tensiunii arteriale. Diminuează nevoia corpului de a fi excitat. Măresc volumul activității nervului vag, reprimând sistemul nervos simpatic și încetinind pulsul și mai mult. De asemenea, nervul vag activează procesele de creștere și de fortificare.
Pentru unii, concentrarea asupra inimii poate fi mai liniștitoare decât concentrarea asupra respirației și poate și ea să încetinească ritmul respirației. Inima are un sistem nervos atât de complex și de sensibil încât este considerat un fel de „creier al inimii”. Prezentăm în continuare un scenariu pentru o meditație concentrată pe inimă de scurtă durată.
Stai confortabil. Fă câteva inspirații lungi și lente și expirații și mai lungi.
Continuă să inspiri și să expiri, repetând un cuvânt liniștitor sau ține în față o imagine frumoasă cât timp inspiri și expiri lent. Observă pauza dintre respirații.
Fii atent la gândurile tale: „Unde sunt gândurile mele acum?” Zâmbește-i fiecăruia dintre gânduri în timp ce îți trec prin minte; întoarce-te apoi la cuvântul sau la imaginea ce însoțește expirația.
Așază-ți mâinile (palmele sau degetele) pe inimă. Ai putea să spui „ahhh” în timp ce expiri. Eliberează-te de poverile care te apasă și lasă-le să se reverse în afara corpului tău.
„Să fiu liniștit.”
„Inima să mi se umple de bunătate.”
„Să fiu o sursă de bunătate pentru alții.”
Imaginează-ți că inima ta radiază dragoste. Imaginează-ți o persoană sau un animal de companie pentru care simți dragoste deplină. Lasă acea iubire să radieze în afară spre alții din viața ta.
Continuă să inspiri și să expiri lent. Observă unde ți s-a acumulat tensiunea. În timp ce expiri, lasă-te învăluit de siguranță, căldură și bunătate.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753937223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com