Sute de români din zona Rădăuțiului, stabiliți lângă Lisabona, au organizat o petrecere românească cu invitați „de-acasă”

Aproape 250 de români din zona Rădăuțiului și nu numai, stabiliți în zona Lisabonei, capitala Portugaliei, au organizat pe 28 octombrie 2023 o petrecere românească cu invitați „de-acasă”.

Balul românilor plecați din Bilca, Horodnic de Sus, Horodnic de Jos, Frătăuții Noi, Straja etc. și stabiliți în Sintra și Fontanelas, localități portugheze, a fost o mare sărbătoare cu muzică românească, dar și cu bucate românești, combinate cu cele autohtone.

Invitați să cânte și să-i încânte pe românii stabiliți la aproape 4.000 de kilometri de casă, de locul natal, au fost artiștii Florin Mucea și fiul său Vasile Mucea (nepotul rapsodului cu acelaşi nume, Vasile Mucea), Grigore Gherman și Bianca Ciornobrevei.

În localitatea Fontanelas, unde s-a desfășurat petrecerea românilor, s-au adunat nu doar suceveni, ci și români din alte zone ale țării, astfel că s-au auzit piese populare din Bucovina, Ardeal, Maramureș etc.

Majoritatea celor prezenți la petrecere au fost bucovineni stabiliți de zece, chiar 20 de ani în orașul Sintra din districtul Lisabona. Organizatoarea evenimentului a fost o româncă din Bilca, Nuța Isopescu, stabilită de mulți ani în Portugalia.

Florin Mucea, cel care a înființat Taraful Florin Mucea, fiul regretatului rapsod Vasile Mucea, ne-a spus că a întâlnit la evenimentul la care a fost invitat să cânte „vecini din sat, prieteni din Horodnic, Frătăuții Noi, Straja, cu care nu m-am întâlnit de mulți ani și toți s-au bucurat, au cântat și jucat pe melodiile noastre. Interpretul Grigore Gherman a fost primit cu aplauze de românii stabiliți în Portugalia. Bianca Ciornobrevei, o fată foarte talentată, a interpretat și muzică din Ardeal și Maramureș. De asemenea, am întâlnit și oameni din Iaslovăț și Milișăuți, cu care mă știam de acum 30 de ani, oameni cu care cântam la hore și baluri. Participanții au cântat împreună cu artiștii, au dansat și au gustat din sărmăluțele făcute de Nuța Isopescu și alte câteva gospodine de pe la noi. Nu au lipsit <Bătrâneasca de la Bilca>, <Huţulca> și multe cântece care au trezit emoție printre românii din diaspora”.