„Târgul Mărului”, ediţia a XVIII-a

Timp de două zile, pe 21 şi 22 octombrie, în centrul municipiului Fălticeni s-a desfăşurat a XVIII-a ediţie a Târgului Mărului.

Pomicultori, furnizori de materiale şi produse specifice pentru agricultură, producători şi procesatori de lapte şi carne, apicultori, legumicultori, meşteri populari au oferit şansa consumatorilor de a interacționa, de a pune întrebări și de a afla cum se produc alimentele, direct de la sursă. Pe parcursul celor două zile, vizitatorii au avut ocazia să descopere diversitatea și multitudinea de produse oferite, de la fructe şi puieţi de arbuşti şi pomi fructiferi,produse obţinute în gospodărie (dulceaţă, siropuri, murături, zacuscă), produse din carne şi preparate tradiţionale, produse lactate, pâine pe vatră sau la tavă, prăjituri, produse apicole până la suc de mere, distilat din fructe, obiecte artizanale şi multe altele.

Profesioniști din toate domeniile agriculturii au fost prezenți la târg şi au oferit consultanță la evenimentul desfășurat în urbea de pe Şomuz, având şi rolul de a consolida comunitatea locală și descoperirea de noi produse și gusturi naturale, prezentate de producătorii locali.

Mere de foarte bună calitate, sănătoase, ecologice

Deschiderea oficială a târgului a avut loc sâmbătă, 21 octombrie, prin vizitarea standurilor de către liderul PSD Suceava, senatorul Ioan Stan, senatorul PSD Gheorghiță Mîndruță și deputatul PSD de Suceava Gheorghe Șoldan, subprefecții Florin Sinescu și Cristian Șologon, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Vasile Tofan, primarul Gheorghe Cătălin Coman, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, Elena Claudia Gogu, directorul  APIA Suceava - Eugen Mogoş, primari din comunele din zona Fălticeni.

După deschiderea oficială și discuții cu pomicultorii, primarul Cătălin Coman a precizat că acest târg este organizat pentru a-i promova pe pomicultorii din zona Fălticeni.

„Avem cu ce ne mândri, pomicultorii muncesc și au muncit foarte mult, s-au adaptat la tot ceea ce înseamnă rigorile Uniunii Europene, la tot ceea ce însemnă producția. Așa cum se vede, avem mere de foarte bună calitate, sănătoase, ecologice. Foarte multe livezi au fost modernizate prin reconversie, în ceea privește soiurile de măr, de pomi fructiferi. Suntem aici, în centrul municipiului Fălticeni, într-un weekend frumos de toamnă și avem ce arăta. Întotdeauna fălticenenii au fost oameni calzi și primitori și, după cum vedeți deja, de la primele ore ale dimineții lumea este prezentă aici să cumpere, să vadă. E o sărbătoare frumoasă pentru toți și cu drag vă așteptăm la Târgul Mărului,ediția a XVIII-a”, a transmis Cătălin Coman. 

Depozitarea și merele din Ucraina, câteva dintre problemele pomicultorilor

La rândul său, senatorul Ioan Stan a apreciat faptul că în ultimii ani în jurul Fălticeniului s-a plantat foarte mult prin programul de reconversie, au apărut livezi noi, dar a rămas nerezolvată problema unui depozit zonal pentru fructe și legume, și mai nou, importul de produse agricole, inclusiv fructe, din Ucraina.

„Trebuie să-l felicit pe domnul primar pentru că, de fiecare dată, are o organizare fără cusur. Dar parcă niciodată atât organizarea, cât și merele din bazinul pomicol Fălticeni nu au fost așa de frumoase.

Acum câțiva zeci de ani era al doilea bazin pomicol al țării, cu livezi de mere, pere, cireșe și vișine. În zona Fălticeni, înainte, erau 2.500 de hectare de livezi. Nu știu exact ce producție era atunci, dar era importantă. Anul acesta, am înțeles, s-a depășit mia de hectare de livezi. Sunt multe livezi tinere, mai ales prin reconversie, prin acel program european. Și chiar dacă sunt numai 1.000 de hectare față de 2.500, câte erau înainte, producția a egalat-o pe cea de atunci. Dacă înainte se obțineau vreo 20 de tone la hectar, anul acesta s-a ajuns și la 40 – 50 de tone.

O singură problemă ar trebui rezolvată cât mai rapid, și anume depozitarea. Sunt programe, greu accesibile și cu sume destul de mici față de cât este investiția. Fiecare pomicultor are depozite, nu sunt frigorifice și pot păstra producția până prin ianuarie – februarie. În condițiile în care acum prețul este mai mic, dacă s-ar putea păstra, în perioada de primăvară s-ar obține un preț destul de bun. Am vorbit cu fiecare pomicultor, sunt mulțumiți de producție, dar așteaptă un singur lucru: să aibă și vânzare bună.

Noi, politicul să zicem așa, am făcut la sugestia producătorilor câteva lucruri bune. Mă refer la subvenția la carne, la taurine, la lapte și trebuie să facem ceva și cu subvenția pentru pomicultori. Dacă au fost ajutați cu câteva programe, acum asta le mai lipsește. Și, nu vreau să fiu răutăcios, dar la ora actuală mai au o problemă, cu produsele din Ucraina. Mărul din Ucraina vine la un preț mic, cu o calitate mult inferioară. Sper să le rezolvăm”, a precizat senatorul Ioan Stan.

Proiect caritabil pentru a ajuta o tânără bolnavă de cancer

Ca în fiecare an, în cadrul Târgului Mărului, s-a derulat campania  „Ajută Fălticeniul! Cumpără produse locale”.

Şcoala Gimnazială „Ioan Ciurea” a derulat proiectul caritabil „Bucuriile toamnei”, fondurile strânse din vânzarea borcanelor cu dulceaţă, zacuscă, prăjituri pe bază de fructe fiind destinate ajutorării tinerii Andreea Anița, care suferă de cancer de la vârsta de 16 ani și are o șansă de tratament în Turcia, dar costurile sunt foarte ridicate.

Cei mai mici comercianţi şi-au aşezat tarabele cu borcane cu zacuscă, gem, dulceață, compot, miere, murături diverse, care mai de care mai îmbietoare şi pe care mămicile, mătuşile sau bunicile harnice ale copiilor le-au donat şcolii. Toţi ochii au fost aţintiţi spre standul şcolii, inclusiv politicienii care au vizitat Târgul Mărului au cumpărat produse de aici, pentru a o ajuta pe Andreea.

Anul 2023, foarte dificil pentru pomicultori din cauza secetei prelungite

În cadrul expoziţiei din faţa scenei, 11 producători au prezentat soiuri de mere cunoscute, printre care se numără Starkimson, Gala, Idared, Ionathan, Golden, Pinova, Rădăşeni, Gloster Generos, Florina, Ionagold, dar şi soiuri mai puţin cunoscute, cum ar fi Maribel. Aproape toate soiurile de mere s-au vândut cu 3 lei kilogramul, cele mai scumpe fiind merele Renate, 5 – 6 lei kilogramul, care deși nu sunt atât de aspectuoase, au un  gust acrișor, discret aromat, acidulat și potrivit de suculent, fiind recomandate și diabeticilor pentru că au indice glicemic scăzut. La fel de căutate și apreciate au fost și perele, prunele și gutuile.  

Mircea Costișevschi, președintele Asociației Pomicultorilor din Bazinul pomicol Fălticeni: „Anul 2023 a fost unul foarte dificil pentru pomicultori datorită secetei prelungite. În 53 de ani de când fac pomicultură nu am  prins asemenea secetă prelungită.  Unde s-a irigat, producția este mulțumitoare, dar unde nu s-a irigat merele sunt foarte mici, producția este slabă.

Pe  o suprafață de 8 hectare din cele 15 pe care le dețin am folosit sistem de irigație și s-a cunoscut diferența. Unde nu am avut sistem de irigație, am udat cu cisterna. Pentru a suplini lipsa apei din sol au fost cheltuieli mari față de un an obișnuit, cu energia electrică, oamenii care au ajutat să udăm din cisternă, a fost necesar să intervenim cu îngrășăminte foliare pentru a proteja pomii de stres.

Recoltatul merelor de consum se va finaliza la sfârșitul lunii octombrie, pentru cele pentru industrie va mai dura până pe 10 noiembrie. S-a întârziat pentru că forța de muncă este greu de găsit, costurile sunt mari”.

Tot de la Mircea Costișevschi am aflat că subvenția pentru pomicultură „este ceva mai mică ca subvenția la pășune. Ce cheltuieli sunt la pășune și ce cheltuieli sunt în pomicultură? Și la cultura mare, la cereale, subvenția este mult mai mare decât la pomicultură. Noi vindem mărul cu doi lei kilogramul, dacă îl vindem, în timp ce pe piață se vinde dublu și chiar mai mult. La un preț de 2 lei kilogramul abia reușim să ne scoatem cheltuielile. Bani de investiții nici nu se pune problema, pentru că anul acesta au fost  mult mai multe cheltuieli cu irigațiile și tratamentele suplimentare, pentru a asigura o nutriție suplimentară”, a precizat Mircea Costișevschi.

Spectacol oferit de artiști din zona Fălticeni

Partea artistică a fost asigurată de ansambluri folclorice, formaţii artistice, solişti vocali şi instrumentişti de la Clubul Copiilor Fălticeni, Centrul Cultural „Grigore Vasiliu Birlic” şi unităţile şcolare din municipiu, Grupurile „Moldava” şi „Micii răzeşi”,coordonator prof. Lenuţa Rusu, şi Ansamblurile Folclorice „Doruleţul”, „Stejărelul” şi Grupul Folcloric „Balada”, conduse de prof. interpret Maria Tanasă. Pe scena din centrul Fălticeniului, în zona Pieţei „Nada Florilor”, au urcat duminică, începând cu ora 12:30, formaţii artistice şi ansambluri folclorice din comunele Bogdănești, Boroaia, Buneşti, Horodniceni, Preuteşti,Râşca. Invitaţii de onoare ai ediției din acest an au fost Ansamblul Profesionist „Ciprian Porumbescu”, Doina şi Ciprian Petroaie și Alexandru Recolciuc.

Manifestarea a fost organizată de Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Fălticeni împreună cu Asociaţia „Produs în Bucovina”, Asociația Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni - Rădășeni şi Consiliul Judeţean Suceava, având ca parteneri Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, Centrul Cultural „Bucovina” şi pomicultori din zona Fălticeni.