Cum ne putem schimba tiparele de gândire

„Totul e doar în mintea ta!” Suntem cu toții familiarizați cu această frază. Este o insultă dacă te simți stresat sau îngrijorat și cineva îți spune asta; este ca și cum ar afirma: „Nu cred că ai vreun motiv de stres!” Imaginează-ți că ai interpreta fraza drept: „Din cauza anxietății, creierul ți s-a modificat, astfel încât poți identifica mai ușor stresul. Creierul tău este foarte inteligent!” De fapt, asta se întâmplă în creierul celor care suferă de mult timp de stres sau anxietate. Creierul devine mult mai „atent” la respectivele stări.

Creierul caută stresul deoarece încearcă să ne protejeze de el. Convingerile adânc înrădăcinate dau naștere unor conexiuni neuronale profunde în creier, care îi pot împiedica pe cei care suferă de anxietate să își controleze starea. Acest proces de neuroplasticitate sau de modificare a formei creierului a fost studiat atent la pacienții care suferă de durere cronică. În cazul acestora, creierul devine atât de vigilent, încât o mare parte a sa se concentrează asupra zonei dureroase din corp. Sinapsele nervoase care transmit impulsurile de durere către creier devin mai eficiente. Creierul chiar își diminuează abilitatea de a intercepta și de a modula durerea. Prin urmare, cu cât suntem mai atenți la durere, cu atât o vom simți mai intens și vom deveni mai capabili să o percepem la nivel fizic! Procesul este similar în cazul durerii emoționale, al stresului și al anxietății, în funcție de convingerile noastre. Stresul cronic modifică forma și funcționarea creierului. Când privim lucrurile la modul acesta, putem spune într-adevăr că „totul este doar în mintea ta” pentru că mecanismul creierului este atât de complex, încât ai reușit să îi schimbi structura.

Stresul poate apărea fără a ne da seama conștient ce l-a declanșat. Cei mai mulți dintre noi au avut experiența aceea în care își amintesc brusc o persoană sau o situație, fapt ce îi face să se simtă instantaneu foarte bine sau foarte rău. Un cântec, o voce sau un alt declanșator din mediul înconjurător atinge ceva la nivelul creierului și calea neuronală se activează automat. Același lucru se întâmplă în cazul stresului și al anxietății. Când suntem într-o situație anume sau când percepem prin intermediul simțurilor ceva ce anterior ne-a cauzat anxietate, creierul, în înțelepciunea sa, urmează aceeași cale neuronală care duce la un sentiment de stres și anxietate. Dacă în acel moment, în baza experiențelor anterioare, suntem convinși că nu avem ce face în situația actuală, singura alegere este aceea de a trăi efectele negative ale stresului și ale anxietății. Și reciproca este valabilă, dacă credem ca putem controla situația într-o anumită măsură, atunci putem controla și răspunsul nostru la anxietatea pe care o trăim. Din cercetări rezultă clar că indiferent dacă stresul apare la muncă, în relații sau în sport, cei care cred că dețin oarecum controlul asupra situației simt stresul și anxietatea într-o măsură mai mică.

Trebuie să știi că creierul tău se poate schimba! Acesta are rolul de a te proteja. Ai un creier extraordinar. Ideea este, însă, că uneori creierul se străduiește prea mult să te protejeze de posibile probleme din viitor, astfel încât apare anxietatea. Structurile creierului s-au modificat pentru a te face să fii hipervigilent față de anumite situații sau evenimente exterioare care ar putea să îți provoace stres sau anxietate. De vreme ce creierul se poate schimba, poate deveni în egală măsură mai puțin atent la situațiile negative din jurul tău; totuși, convingerile tale referitoare la cauzele stresului și ale anxietății trebuie să se modifice și ele. Data viitoare când te simți îngrijorat, trebuie să îți dai seama că, de fapt, creierul tău a devenit excesiv de vigilent. Nu este o urgență de viață și de moarte, este doar vechea programare care îți afectează universul interior, deoarece creierul este excesiv de sensibil. Când îți modifici convingerile și răspunsul la stres și la anxietate, creierul tău își va schimba din nou structura. Aceasta te va face să ai o reacție mai calmă la ceea ce percepeai anterior drept o situație stresantă.

Adesea nu suntem conștienți de convingerile subconștiente care ne guvernează emoțiile și comportamentul. Prin autoanaliză poți să înlături convingerile eronate și emoțiile dăunătoare, împreună cu comportamentul aferent, generând astfel o transformare interioară și exterioară permanentă. Fiind atent la gândurile tale într-un mod sistematic, poți învăța mai multe despre obiceiurile automate ale minții și poți deveni conștient de felul în care să le modifici.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com