Stresul cultural – o nouă formă de stres

Stresul Cultural este un nou tip de stres care s-a suprapus peste stresul normal al vieții de zi cu zi. A început să se infiltreze în viața noastră pe măsură ce am devenit o societate mai tehnologizată și mai bogată. Tehnologia ne permite acum să lucrăm oriunde, oricând, cât mai multe ore pe zi. Pentru mulți profesioniști săptămâna de lucru de patruzeci de ore nu mai există. Săptămâni de lucru de șaizeci, optzeci de ore sunt acum norma. Avem mesagerie vocală, e-mail, mesaje text, transferul de date și încă mai suntem bombardați cu scrisori trimise prin poștă. În recentul climat de anxietate economică fără sfârșit care cuprinde tot mai mult țara noastră, mulți dintre factorii de stres ai vieții au ocupat o poziție mai puternică și mai invazivă în viața de zi cu zi.

Stresul cultural este ca torsul fără încetare al frigiderului, mai degrabă decât ca zgomotul produs de un telefon care sună din când în când. Un alt exemplu perfect de stres cultural este congestia în trafic. Oriunde te-ai duce, pare că traficul nu face decât să se înrăutățească. Traficul și timpul pentru a ajunge cu mașina unde este necesar trebuie întotdeauna luate în considerare atunci când ne planificăm agenda zilnică, iar aceste procese de gândire adaugă stresul cultural în tot ceea ce facem. Pe de altă parte, un accident minor este un eveniment singular, un exemplu de stres acut clasic, uneori episodic, dacă vi se întâmplă destul de des.

Semnele de stres cultural sunt observabile inclusiv la sugari și copii mici. Un studiu din „Skin and Allergy News” a arătat că sugarii care trăiesc la distanță de mai puțin de o sută de metri de zonele cu trafic intens au o sută cincizeci la sută mai multe șanse să dezvolte un gâfâit care nu este cauzat de răceală decât copiii care trăiesc la mai mult de o sută de metri distanță. Acești bebeluși sunt supuși zgomotelor permanente ale traficului și poluării aerului, care sunt primii factori care contribuie la nivelul de stres cultural al bebelușilor. 

Conform studiilor, 40 la sută dintre oamenii care muncesc consideră că slujba lor este stresantă, iar 75 la sută dintre persoanele care au participat la sondaj consideră că slujbele lor sunt mai stresante acum decât erau cu o generație în urmă.

S-ar putea să credeți că din cauza acestui efort în plus am devenit mai productivi. Până la un anumit nivel, suntem. Dar există o limită a productivității. Deși este adevărat că stresul stimulează un nivel mai mare al performanței, există un prag mai sus de care performanța începe să descrească în mod progresiv și să afecteze în mod negativ creativitatea și rezultatele noastre. Este legea clasică a randamentului descrescător.

Stresul cultural, fie produs de frică, muncă până la epuizare sau existența prea multor opțiuni ce cauzează stare de conflict în luarea deciziilor, duce în cel din urmă la izolare. Izolarea este una dintre cele mai importante boli ale lumii de astăzi. Studiile au arătat că pentru a reduce izolarea oamenii au nevoie de contact fizic și social regulat, fapt care reduce stresul cultural și duce la o viață mai fericită și mai sănătoasă. Izolarea este o formă modernă de tortură. Gândiți-vă, cum erau pedepsiți prizonierii care nu se purtau bine? Erau închiși în izolator. Deoarece noi suntem ființe extrem de sociale, emoționale, a fi izolați este neplăcut.

Vă prezentăm mai jos o serie de factori care pot face să se manifeste stresul cultural: telefoanele celulare, internetul fără fir și minicomputerele sunt folosite oriunde, oricând, douăzeci și patru de ore pe zi, șapte zile pe săptămână; supraîncărcare cu informații; oamenii muncesc mult mai mult timp ca până acum; supraîncărcare cu muncă; orele de vârf încep mai devreme și se termină mai târziu; drumul către serviciu înlocuiește timpul petrecut alături de familie; izolare; aproape jumătate dintre mamele care muncesc sunt foarte stresate în fiecare zi; este nevoie de un întreg sat pentru a crește un copil, dar astăzi mulți oameni fac asta singuri, fără ajutor.

Și chiar dacă ne place să credem că trăim într-o societate foarte bine conectată datorită e-mailurilor și mesajelor text, de exemplu, aceste aparate pot înrăutăți sentimentul de izolare. Stăm și tastăm, mai degrabă decât să ascultăm vocea cuiva la telefon. Discutăm cu străinii de pe bloguri despre ce se petrece în viața noastră și uităm să îi strângem în jurul nostru pe cei mai dragi și mai apropiați pentru cină, ca să discutăm ultimele noutăți. Nu există substituent pentru contactul uman și interacțiunea autentică, care nu implică verificarea ortografiei și link-uri către videoclipuri postate. Viața reală nu este niciodată scrisă și postată.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com