Numărul accidentelor mortale din județ, strâns legat de fraudarea examenelor pentru obținerea permisului de conducere

Numărul accidentelor mortale de pe șoselele din județul Suceava este strâns legat de fraudarea examenului pentru obținerea permisului de conducere. Aceasta este concluzia procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, concluzie care este inserată și în rechizitoriul de trimitere în judecată a persoanelor implicate în această fraudă uriașă de la ”fabrica de permise” din Suceava. În cei cinci ani în care comisarul-șef Radu Obreja și ceilalți angajați ai Serviciului Permise și Înmatriculări ar fi fraudat examenele, obținând milioane de euro, județul Suceava a fost campion la morți în accidente rutiere. Statisticile comparative cu ceea ce se petrecea la nivel național arată că rata de promovabilitate la examenele pentru obținerea permisului de conducere a fost peste media națională în fiecare din anii din perioada 2015-2020.

”Deși probele certe cu privire la activitatea infracțională se referă la situații concrete de fraudare a probei teoretice în perioada ianuarie 2020 – noiembrie 2020, în cauză au reieșit indicii cu privire la funcționarea grupului infracțional organizat și anterior acestei perioade, fapt pentru care vom utiliza ca perioadă de referință 2015-2020. Un prim set de date statistice analizate se referă la numărul candidaților care au susținut în perioada 2015-2020 proba teoretică din cadrul examenului pentru obținerea permisului de conducere, obiectul analizei reliefând raportul dintre promovabilitatea înregistrată la nivelul județului Suceava și promovabilitatea înregistrată la nivel național.

Se observă că promovabilitatea candidaților care au susținut proba teoretică la nivelul județului Suceava este mai ridicată decât media națională în toată perioada de referință, ceea ce denotă, cel puțin aparent, o constantă în ceea ce privește mai buna pregătire teoretică a candidaților care susțin această probă în județul Suceava decât în restul țării”, au arătat procurorii DNA Suceava.

• Teoretic, aveam cei mai pregătiți șoferi. Practic, nu

Potrivit anchetatorilor, o promovabilitate mai ridicată înseamnă, cel puțin din punct de vedere teoretic, o cunoaștere mai aprofundată a normelor privind circulația pe drumurile publice de către candidații care susțin proba teoretică la nivelul județului Suceava. În plus, privite izolat aceste cifre, s-ar putea considera în mod rezonabil că există premisele pentru ca la nivelul județului Suceava circulația pe drumurile publice să se desfășoare în condiții mai bune decât în restul țării.

”În realitate, acest indicator nu se transpune într-un județ mai sigur pentru conducătorii auto și pentru ceilalți participanți la trafic, întrucât, așa cum a reieșit din datele statistice anuale elaborate pentru perioada 2015-2020, județul Suceava a înregistrat în fiecare an din perioada menționată cel mai mare număr de accidente rutiere mortale, uneori la o diferență semnificativă față de județul/județele plasate pe locul secund”, au mai arătat procurorii DNA Suceava.

• Cum se prezintă situația concret, pentru cei cinci ani

În anul 2015, când s-a constatat cel mai mare ecart între promovabilitatea la nivelul județului Suceava și cea de la nivel național (7,95%), numărul de accidente mortale înregistrate la nivelul județului Suceava a fost de 82 (reprezentând 25,08% din totalul accidentelor grave înregistrate). Județul Suceava este urmat în topul accidentelor mortale de municipiul București, cea mai mare unitate administrativ-teritorială din punct de vedere demografic, unde s-au înregistrat 65 de accidente rutiere mortale, în timp ce pe locul trei s-a situat județul Constanța, unde s-au înregistrat 64 de accidente mortale. În județul Timiș, cea mai mare unitate administrativ-teritorială din punct de vedere al suprafeței, s-au înregistrat 55 de accidente rutiere mortale.

În anul 2016, la nivelul județului Suceava s-au înregistrat 99 de accidente mortale, cu 31 de accidente mortale în plus față de județul clasat pe locul doi în topul accidentelor mortale, și anume Prahova, unde s-au înregistrat în același an 68 de accidente rutiere mortale. În același timp, în municipiul București s-au înregistrat 61 de accidente mortale, iar în județul Timiș s-au înregistrat 47 de astfel de evenimente rutiere.

În anul 2017, la nivelul județului Suceava s-au înregistrat 90 de accidente mortale, cu 18 accidente mortale în plus față de municipiul București, clasat pe locul doi în topul accidentelor mortale, unde s-au înregistrat 72 de astfel de evenimente rutiere, în timp în județul Dolj, situat pe locul trei din acest punct de vedere, s-au înregistrat 68 de accidente rutiere mortale. Județul Timiș a înregistrat 66 de accidente rutiere mortale.

În anul 2018, la nivelul județului Suceava s-au înregistrat 74 de accidente mortale, în timp ce județul Prahova, al doilea clasat, a înregistrat 71 de accidente rutiere mortale, iar județul Cluj, al treilea clasat, a înregistrat 64 de astfel de evenimente rutiere. Prin comparație, în anul 2018, în municipiul București s-au înregistrat 55 de accidente rutiere mortale, iar în județul Timiș s-au înregistrat 62 de accidente rutiere mortale.

În anul 2019, la nivelul județului Suceava s-au înregistrat 80 de accidente rutiere mortale, cu 12 mai multe decât următorul județ, și anume Constanța, unde s-au înregistrat 68 de accidente rutiere mortale, în timp ce în județul Bacău s-au înregistrat 66 de astfel de evenimente rutiere. Prin comparație, în municipiul București s-au înregistrat 56 de accidente rutiere mortale, iar în județul Timiș s-au înregistrat 49 de accidente rutiere mortale.

În anul 2020, la nivelul județului Suceava s-au înregistrat 76 de accidente rutiere mortale, cu 16 mai multe decât următorul județ, și anume Prahova, unde s-au înregistrat 60 de accidente rutiere mortale, în timp ce următorul județ în acest clasament este județul Iași, unde s-au înregistrat 55 de accidente rutiere mortale. În același an, în municipiul București s-au înregistrat 51 de accidente rutiere mortale, în timp ce în județul Timiș s-au înregistrat 45 de accidente rutiere mortale.

”Se observă așadar că în perioada anilor 2015-2020, numărul de accidente mortale înregistrate pe raza județului arondat SPCRPCIV Suceava este cel mai mare la nivel național, considerabil mai mare raportat la unitatea administrativ teritorială cu cea mai mare densitate demografică - București și aproape dublu față de cea mai mare unitate administrativ-teritorială ca suprafață – județul Timiș”, se mai arată în rechizitoriul de trimitere în judecată a fostului șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava și a altor angajați ai acestei structuri.

• Lucrurile erau scăpate de sub control

Procurorii mai spun că, deși nu se poate face o legătură directă între cauza accidentelor mortale și fraudarea examenului pentru obținerea permisului de conducere, facilitarea fraudării examenului teoretic și gradul mare de analfabetism al unora dintre aceștia sunt indicatori care arată că lucrurile erau scăpate de sub control.

”Pentru a contura o imagine de ansamblu, numărul persoanelor care au susținut examenul teoretic pentru obținerea permisului de conducere în cursul anului 2020 a fost de 19.497, din care au fost declarați admiși 10.590. Din acest număr total, din actele de cercetare penală efectuate în cauză a rezultat că în aceeași perioadă, unui număr de peste 250 de persoane le-a fost facilitată fraudarea probei teoretice, reprezentând peste 2,3% din total. În considerarea acestor cifre trebuie avut în vedere contextul general special de desfășurare a activității infracționale, care a fost afectată considerabil atât de pandemia înregistrată la nivel mondial, cât și de reducerea considerabilă datorită divulgării unor informații referitoare la anchetă. În ceea ce privește dacă numărul candidaților care au apelat la gruparea infracțională se reflectă în plan cantitativ, gradul mare de analfabetism al acestora este elementul calitativ care accentuează și sugerează o legătură directă între activitatea infracțională desfășurată la nivelul SPCRPCIV Suceava și gradul mare de insecuritate existent pe drumurile publice”, au mai arătat procurorii DNA Suceava.

Obreja trebuia să implementeze supravegherea video a examenului teoretic din 2017. S-a întâmplat abia în decembrie 2020

Pentru a putea frauda examenul teoretic, reprezentanții Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava, în frunte cu comisarul-șef Radu Obreja, care la acea dată era șeful structurii, au refuzat să pună în practică o chestiune instituită la nivel național.

”Deși obligativitatea implementării sistemului de supraveghere video a examinării teoretice era obligatorie încă din anul 2017, acesta s-a realizat efectiv la data de 03.12.2020, la aproximativ o săptămână de la momentul declanșării acțiunii DNA – Serviciu Teritorial Suceava. Totodată, nu s-a reușit identificarea motivelor reale pentru care implementarea acestui sistem nu s-a realizat până la acea dată, existând suspiciunea că evitarea punerii în aplicare a dispozițiilor a vizat favorizarea desfășurării activității infracționale”, au mai arătat procurorii DNA Suceava.