Hidratarea – adevăr și minciună (I)

Terapia prin hidratare este atât de simplă și, totodată, atât de profundă: atunci când celulele nu sunt complet hidratate, ele se deteriorează și nu pot funcționa la capacitate maximă. Acest lucru duce la deteriorări ale țesuturilor, pe care noi le numim îmbătrânire. Aceste deteriorări celulare duc în cele din urmă la moarte, dar înainte de moarte apar boala, durerea și semnele îmbătrânirii: riduri, lipsă de flexibilitate, oboseală și scădere a clarității mentale. Cu alte cuvinte, pe măsură ce îmbătrânim pierdem în mod natural apă, iar această micșorare a cantității de apă face ca organismul nostru să își reducă puterea de vindecare, capacitatea de a elimina radicalii liberi, să își scadă puterea de apărare împotriva bacteriilor și patogenilor care ne invadează și să nu reușească să țină sub control efectele dezechilibrului hormonal. Și iată secretul terapiei prin hidratare: nu este suficient să bei pentru a completa nivelul apei vindecătoare.

Mulți oameni cred că a bea opt, zece sau mai multe pahare de apă pe zi este răspunsul la problema hidratării. Terapia prin hidratare nu se referă numai la a bea apă, ci la a face ca apa să pătrundă în celule și în țesutul conjunctiv; a o face să rămână acolo, pentru ca fiecare celulă să poată funcționa la capacitate maximă. Dacă, de exemplu, vrem să facem membrana celulară mai puternică, să stimulăm regenerarea și hidratarea țesutului conjunctiv, să reducem distrugerile cauzate de radicalii liberi și să păstrăm intact răspunsul imun, trebuie să umplem organismul cu nutrimente.

Deci, contrar credinței comune, a hidrata organismul nu însemnă a bea opt pahare de apă pe zi, și cea mai bună sursă de apă nu sunt pâraiele glaciare. Putem bea zece, cincisprezece sau chiar douăzeci de pahare de apă de cea mai bună calitate pe zi și tot nu vom fi bine hidratați. Dacă nu putem păstra apa în celule ne vom duce la baie de opt, de zece, de cincisprezece sau de douăzeci de ori pe zi. Trece doar prin corp, în loc să rămână în celule și să hrănească organismul. Asta se întâmplă deoarece membrana celulară este afectată – ca un buzunar găurit care încearcă să rețină monedele, celulele însele nu pot să rețină apa așa cum s-ar cuveni. Apa se scurge din celulele unde ar trebui să stea și devine apă uzată, felul de apă despre care am afirmat deja că se poate observa la nivelul picioarelor și gleznelor umflare, pungilor de la ochi și în tot felul de alte edeme.

La începutul anului 2008, cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Indiana au făcut o listă cu credințele medicale populare îmbrățișate de către medici și de către publicul larg, mituri care sunt fie total false, fie lipsite de fundament științific. Mitul aflat în capul listei, care este repetat pe scară largă de către doctori și de către mijloacele mass-media este acela că oamenii ar trebui să consume opt pahare de apă pe zi.

Autorii studiului, dr. Rachel C. Vreeman și dr. Aaron E. Carroll, nu au găsit nici o dovadă științifică să susțină acest sfat. Ceea ce au găsit au fost doar câteva recomandări fără fundament științific în presa populară, pe care, fără îndoială, le-ați auzit și dumneavoastră. De unde a pornit totul? Se pare că în 1945, un articol al Consiliului Național de Cercetare, care este parte a Academiei Naționale de Științe, a afirmat că „o cantitate potrivită" de apă pentru adulți este de 2,5 litri pe zi. Afirmația exactă suna așa: „O cantitate potrivită de apă pentru adulți este de 2,5 litri pe zi, în majoritatea situațiilor. Un standard obișnuit pentru majoritatea persoanelor este un mililitru pentru fiecare calorie de hrană. Marea majoritate a acestei cantități este conținută în alimentele preparate."

Dacă ignorăm ultima parte a acestui comentariu – (Marea majoritate a acestei cantități este conținută în alimentele preparate) – s-ar putea să avem impresia că este necesar să bem 2,5 de litri de apă pe zi. Nu este adevărat. Este ușor să obținem 2,5 litri de apă pe zi fără să bem cantități copioase de apă. Ingredientul principal din fructe și legume este apa. De exemplu, pepenele conține 97% apă, castraveții 97 % apă, tomatele și zucchini conțin 95% apă, vânăta are 92%, morcovii 88%, iar piersicile 87%. Mâncărurile pe care le numim „uscate" pot, de asemenea, fi o importantă sursă de apă. O felie de pâine integrală are o treime apă, iar o tortilla conține chiar ceva mai multă. Un piept de pui la rotisor are 65% apă, un somon la cuptor are 62% apă, iar brânzeturile, cum ar fi cedar sau brânza cu mucegai, 40%. Boabele de fasole, grăunțele și pastele acționează ca niște bureți când sunt gătite, de aceea o porție de fasole roșie are 70% apă, iar o cană de cușcuș ține locul unei jumătăți de cană de apă. 

Totuși, fierberea legumelor duce la pierderi de apă, deoarece căldura distruge membrana celulară și permite unei părți din apă să se scurgă din celulele plantei. De aceea, legumele cântăresc mai puțin după fierberea în apă decât cântăreau înainte de asta.

Vă recomandăm consumați zilnic cantități de apă adaptate vârstei dumneavoastră, stilului de viață și istoricului afecțiunilor de care suferiți și, în completare, alimente cu un conținut mare de lichide.

Psiholog Mihai Moisoiu