Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Lucrările de restaurare a Bisericii „Sfântul Gheorghe” de la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, care au început în toamna anului trecut, au scos la iveală până acum 10 morminte din secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea. Informația a fost făcută publică la sfârșitul săptămânii trecute, de arheologul Ion Mareș, cu ocazia vizitei ministrului Dezvoltării, Adrian Veștea, la șantierul mănăstirii. Biserica, monument UNESCO, a fost primul obiectiv vizitat în ansamblul monahal, din cele cinci care vor fi restaurate, respectiv stăreția, corpul de chilii, paraclisul și clisiarnița.
Arheologul Mareș a arătat că în pridvorul bisericii au fost descoperite trei morminte, dintre care unul a putut fi datat în secolul al XVI-lea (după anul 1560), pe baza unui sigiliu unicat cu inscripție în limba slavonă, „care probabil a aparținut unui boier cu rang înalt, și a unei monede”. Dintre celelalte două morminte din pridvor, unul „conține elemente de datare”, potrivit arheologului, adică aici au fost găsiți câțiva nasturi de argint și textile arheologice care indică a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Al treilea mormânt este o criptă mică, probabil a unui copil, încă nedesfăcută pentru cercetare.
În pronaos au fost găsite 7 morminte, patru pe partea dreaptă și trei pe stânga, datate pe baza elementelor de construcție și zidărie, generic, din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, care urmează să fie cercetate. Arheologul Ioan Mareș a precizat că unul dintre cavouri era gol și nu prezintă semne că ar fi fost folosit și a fost construit pentru un înalt demnitar. De altfel, toate mormintele din perioada medievală din biserici aparțin unor înalți demnitari. „În toate bisericile medievale sunt morminte și ne așteptăm să găsim și altele, în continuare. Este posibil să găsim și fundația de la prima biserică. Legenda orașului spune că aici a fost inițial o biserică de lemn mai veche”, le-a spus arheologul oaspeților de pe șantier.
Acesta a mai spus că în pământ a fost descoperit și un inel de bronz, lucrat manual, un model mai rar, din secolul al XVII-lea, precum și monede din perioada lui Matei Corvin.
Toate mormintele au fost jefuite
Atât ministrul Dezvoltării, cât și președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, care l-a însoțit pe demnitar în timpul vizitei de lucru la Suceava, și-au manifestat interesul pentru descoperirile făcute în biserică. Ion Mareș a precizat că toate mormintele „au fost deranjate”, adică, mai concret, au fost jefuite de-a lungul timpului. Materialele găsite acum au fost trimise toate pentru restaurare la laboratorul de profil al Muzeului Național al Bucovinei, iar osemintele au fost preluate de un antropolog care după cercetare urmează să prezinte un raport.
Biserica „Sfântul Gheorghe” și celelalte clădiri de la mănăstire care vor fi reabilitate au fost prezentate oaspeților și din punct de vedere istoric și arhitectural, de către arhidiaconul Vasile Demciuc, consilier la sectorul Monumente, Patrimoniu şi Arhitectură Bisericească în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, cu completări făcute de însuși ÎPS Calinic, arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Vasile Demciuc a vorbit despre o inscripție cu litere de aur referitoare la domnia lui Petre Șchiopul și aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, aflată în spatele baldachinului unde stătea racla Sf. Ioan, până la începerea lucrărilor de restaurare, și despre pisania „care dovedește că biserica a fost și este catedrală mitropolitană”.
Construcția bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” a fost începută în anul 1514, de Bogdan al III-lea, fiul voievodului Ştefan cel Mare, și a fost terminată de Ştefăniţă Vodă, nepotul lui Ștefan, în anul 1522. Biserica mănăstirii a fost pictată atât în interior, cât şi în exterior în perioada 1532-1534, în timpul lui Petru Rareş.
Clisiarnițaa fost construită de mitropolitul Anastasie Crimca (1550-1629), corpurile de chilii au fost construite de mitropolitul Iacob Putneanul (1719-1778), stăreția s-a ridicat între anii 1894 şi 1896, de către starețul Juvenale Ștefanelli, care a construit și gardul de piatră ce separa incinta de cimitirul mănăstirii, iar turnul-clopotniță a fost ridicat de domnitorul Petru Șchiopul, cu adăugiri făcute de arhitectul austriac Karl Radolf Romstorfer, cel care a și restaurat complexul monahal la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea.
Actualul proiect de restaurare, în valoare de 65,93 milioane lei, vizează reabilitarea clădirilor, introducerea unui sistem de încălzire în pardoseală, înlocuirea acoperișului actual al clisiarniței cu învelitoare de cupru, facilitarea accesului pentru persoane cu diferite dizabilități, amenajarea peisagistică a întregului spațiu. Proiectul este finanțat de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții.
