Comunitatea evreilor suceveni a sărbătorit sâmbătă Anul Nou- Roș Hașana

Evreii suceveni au celebrat, sâmbătă, la Sinagoga Gah, sărbătoarea Roș Hașana sau Anul Nou. Actualul an evreiesc este 5784, care a început după apusul soarelui în data de 15 septembrie (după calendarul gregorian) și se va încheia la apusul soarelui pe 2 octombrie 2024. Sărbătoarea Anului Nou ebraic durează două zile, atât în Israel cât și în diaspora, din seara de 15 septembrie până în seara de 17 septembrie.

La slujba religioasă oficiată la sinagogă de ing. Daniel Blumenfeld, alături de evreii localnici au luat parte și israelieni care s-au stabilit în ultima perioadă în Bucovina sau care în aceste zile se află în vizită în județul Suceava. Președintele Comunității evreilor din Suceava, prof. Sorin Golda, a amintit că Roș Hașana celebrează creația lumii și marchează începutul a zece zile de penitenţă, care se încheie cu Iom Kipur sau Marea Iertare, două  sărbători considerate zile sfinte în religia iudaică.

Învățăturile religioase spun că în ziua Anului Nou oamenii trec prin fața lui Dumnezeu „ca o turmă de oi” și este ocazia că fiecare să-și facă un examen de conștiinţă în lumina valorilor iudaice. În cele 10 zile, până la Iom Kipur, Dumnezeu evaluează toate ființele și decide cine merită iertarea, cine trăiește și cine moare. Numele celor drepți se înscriu de Roș Hașana direct în „Cartea Vieții”, cei care au comis fărădelegi sunt condamnați, iar cei care și-au dus viața în zona de mijloc au timp 10 zile să facă fapte bune, să se căiască pentru cele rele, să ceară iertare celor cărora le-au greșit și să fie înscriși în „Cartea Vieții” în ziua de Iom Kipur.

Sărbătoarea se petrece atât la sinagogă, prin rugăciuni, cât și acasă, cu familia și prietenii. Tradițional se mănâncă felii de măr care se înmoaie în miere pentru ca anul care a început să fie bun și dulce. Urarea obișnuită de Anul Nou evreiesc este „Shana Tova u Metuka!” („Să aveți un An Nou fericit și dulce!”)

Calendarul evreiesc folosește un sistem mai complicat de calculare a timpului de la „crearea lumii“, bazându-se în principal pe interpretările rabinice ale textului biblic. În conformitate cu credința iudaică, lumea a fost creată în şase zile a câte 24 de ore, iar primului om, Adam, a fost creat în acelaşi an cu crearea lumii. După diferite calcule ale rabinilor, bazate pe sincronizările dintre factorii cronologici prezentaţi în Biblie şi calculele găsite în literatura ebraică redactată la scurt timp după terminarea Bibliei, „era creării” lumii a început în ziua de 7 octombrie anul 3761 î.e.n.. Pentru a calcula anul evreiesc, se adaugă 3760 la anul calendaristic gregorian. Roș Hașana nu poate începe într-o zi de duminică, miercuri sau vineri, Iom Kipur nu poate să cadă într-o vineri sau duminică, luna nissan, când este Pesah (Paștele evreiesc) trebuie să cadă întotdeauna când în Israel este primăvară (echinocțiul de primăvară trebuie să fie în luna nissan) și Purim nu poate să aibă loc într-o zi de luni sau sâmbătă. Zilele, conform relatărilor din Cartea Genezei, încep după apus și se termină la apus.

Calendarul se bazează atât pe un ciclu lunar, cât și pe unul solar, care definește anii. Începutul fiecărei luni era determinat de observarea directă a lunii noi, singura fază a lunii care poate fi determinată cu precizie fără a fi nevoie de instrumente sau de cunoștințe avansate de astronomie. Ciclul lunar este de aproximativ 29 de zile și jumătate, ceea ce generează o alternanță de luni cu 29 sau 30 de zile. Durata medie a unei luni ebraice este de 29,5305941358 zile, iar un an ebraic poate avea de la 353 la 385 zile. Periodic, anul evreiesc se ajustează la ciclul solar.