Stresul situațional – o problemă pentru societatea modernă

Stresul este calea naturală și uneori adecvată prin care organismul nostru reacționează la o situație care provoacă teamă sau pare copleșitoare. Avem nevoie de stres pentru a ne mobiliza să facem față provocărilor vieții.

Stresul apare atunci când mintea are impresia că ne aflăm într-un pericol oarecare, emoțional sau fizic. El se ivește când mintea crede că nu avem capacitatea de a rezolva o situație neprevăzută. Organismul produce adrenalină și o împrăștie pentru a ne impulsiona. Este ceea ce numim reacția „luptă sau fugi”.

Din nefericire pentru oamenii societății modeme, acel surplus de adrenalină este de natură fizică și trebuie consumat prin activitate fizică. Dacă nu se consumă prin luptă sau fugă, adrenalina rămâne în organism, creând tensiune și stres emoțional. Prea mult stres fără descărcare ne determină să fim încordați și epuizați, incapabili să facem față cerințelor activității cotidiene cu echilibrul și gândirea limpede necesare. Suntem încordați, irascibili și obosiți, fără să ne dăm seama de ce.

În mod ideal, reacția de stres ar trebui provocată doar de situațiile amenințătoare pentru viață, care necesită acțiune rapidă cu mai puțină gândire, dar reflexe mai rapide. În prezent însă această reacție este declanșată, adesea, de sunetul telefonului, de termenul de predare a unei lucrări, de un șef, de un membru de familie și de multe alte situații care nu ne pun în pericol viața. Suntem bombardați permanent de solicitări, așteptări și dorințe neîmplinite, zi de zi. După ce am primit surplusul de adrenalină pe care nu îl consumăm, ne simțim extenuați, avem un sistem imunitar care funcționează la minimum și suntem goliți de resurse fizice, emoționale și spirituale. Acesta este momentul în care putem fi tentați să întindem mâna după o băutură energizantă. Dacă o facem, mascăm doar disconfortul și aducem un plus de stimulare — stres — în organismul nostru.

Așa cum situațiile și stilurile de viață sunt atât de diferite, diferă și măsura în care oamenii consideră că o întâmplare sau o situație este stresantă. Ceea ce îi provoacă teamă și îl copleșește pe vecin s-ar putea ca pe tine să nu te afecteze la fel. Chiar și așa, toți avem factorii noștri de declanșare și situații cărora nu le facem față atât de bine pe cât ne-am dori. Este vorba de ceea ce numim stres situațional.

Câteva cauze obișnuite pentru stresul situațional ar fi: problemele de serviciu; nesiguranța financiară; teama de eșec sau de treaba făcută prost; nesiguranța zilei de mâine; problemele de sănătate; problemele de familie; problemele de relații; oamenii cu atitudini negative; menținerea unor atitudini negative; sentimentul lipsei de autoritate; stima de sine scăzută; pierderea unui lucru sau a unei persoane importante etc.

Stresul situațional este pretutindeni. Este atât de răspândit, încât ne afectează relațiile, munca și capacitatea de a ne bucura deplin de viață. Nivelurile mari de stres ne fac irascibili și chiar furioși pe oamenii din jur și situațiile în care ne aflăm. Certurile în familie și agresivitatea în trafic sunt două dintre efectele cel mai des întâlnite. Când nu gândim limpede din cauza stresului, suntem ineficienți și greșim mai mult, ceea ce nu face decât să ne crească nivelul de nemulțumire. În timp, nivelul nostru de stres ajunge la un punct în care sistemul imunitar este compromis și suntem vulnerabili la îmbolnăvire.

Când stresul situațional se adună și se menține în timp, ajunge să formeze stresul fiziologic. Iar stresul fiziologic este tocmai cel care provoacă aproape toate bolile și stările de rău. Stresul oprește funcții importante din celulele noastre, ceea ce, în timp, ne afectează sănătatea. Luptă sau fugi este o reacție necesară pentru salvarea vieții în situații de urgență, dar această stare de alarmă fizică nu trebuie menținută mai mult decât timpul necesar. Problema este că oamenii rămân, de obicei, în starea luptă sau fugi perioade îndelungate. Când se întâmplă așa, rezultatul inevitabil este că ceva cedează și începe să se manifeste sub forma unui simptom. Când avem un număr de simptome se cheamă că deja suntem bolnavi.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com