Primarul Lungu dezminte categoric aderarea Sucevei la vreun proiect care susține eliminarea consumului de carne

Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a dezmințit categoric, miercuri, un zvon difuzat ca știre de mai multe publicații, potrivit căruia Suceava și încă 17 orașe din România s-ar fi angajat ca locuitorii lor să elimine din consum carnea și produsele lactate, să nu mai dețină vehicule, să-și cumpere doar trei haine noi pe an și să folosească avionul pe distanțe scurte (sub 1.500 de km) doar o dată la trei ani. Este vorba despre orașele Suceava, Aiud, Alba Iulia, Bîrlad, Botoșani, Brașov, Buzău, Câmpina, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Lugoj, Moinești, Petroșani, Pitești, Tulcea, Zalău.

În conferință de presă, Lungu a declarat că, în opinia sa, propagarea acestui zvon este „o dezinformare intenționată”, „cu țintă”, nicidecum o interpetare eronată a unor informații. „Noi n-am semnat nici un angajament, n-am completat nici un formular, nu facem parte din rețeaua <Cities Race to Zero>. În anul 2020 am semnat Declarația de la Paris privind reducerea noxelor cu 40% până în 2030 și probabil pe toți cei care am semnalat declarația de la Paris ne-au asimilat cu <Cities Race to Zero>. Am vorbit și cu primarul din Brașov și cu cel de la Petroșani, nimeni nu a semnat nimic referitor la <Cities Race to Zero>”, a precizat primarul Lungu. De asemenea acesta a subliniat că face parte dintre persoanele care consumă carne zilnic, astfel încât n-ar semna niciodată un angajament prin care să fie interzis consumul de carne. „Nu-mi tai craca de sub picioare. Eu sunt un carnivor, mănânc carne în fiecare zi. Cum să semnez că în Suceava nu se mai consumă carne?! Este o dezinformare crasă, intenționată, care nu are nici un corespondent în realitate. Nu este vorba despre o interpretare eronată, ci cu țintă”, a mai spus Lungu.

Proiectul la care a făcut referire primarul este un raport întocmit în 2019 pe baza unor studii pentru modalități de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, făcute de organizația internațională Arup și Universitatea din Leeds, cu finanțare de la Arup, University of Leeds și Citi Foundation: https://www.arup.com/perspectives/publications/research/section/the-future-of-urban-consumption-in-a-1-5c-world. Cercetarea s-a bazat pe date pentru 96 de orașe, niciunul din România, membri ai rețelei de orașe C40, Cities Climate Leadership Group, în iunie 2018. Orașele au fost grupate în tipologii în funcție de caracteristicile comune ale emisiilor lor, bazate pe consum.

Raportul propune soluții „ambițioase”, după cum arată chiar autorii săi, deoarece depășește cerințele minime pentru menținerea creșterii temperaturii globale sub 1,5°C față de nivelul preindustrial. Pentru reducerea emisiilor cercetătorii vizează schimbarea obiceiurilor de consum în șase sectoare – alimentație, construcții, îmbrăcăminte, vehicule, aviație și electronice. Pe site-ul organizației Arup, aceasta își definește scopul ca fiind acela de „a dezvolta un mediu construit cu adevărat durabil”, prin identificarea unui „echilibru între nevoile unei populații mondiale în creștere și capacitatea și sănătatea limitată a planetei noastre”.

„Nu putem contribui semnificativ la dezvoltarea durabilă decât dacă lucrăm în parteneriat cu alții. (...) Aceste parteneriate abordează provocările sistemice, creând conexiuni între experți comerciali, reprezentanți ai guvernului, factori de decizie, societatea civilă și publicul larg. În multe moduri diferite, ele permit ideilor progresiste să câștige credibilitate”,  se mai arată în prezentarea Arup (https://www.arup.com/).