Stresul are un impact negativ asupra organismului uman. S-a stabilit că stresul are legătură cu foarte multe afecțiuni. De pildă, stresul pe termen lung produce anxietate, depresie, tulburări de somn, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, atac cerebral, cancer, ulcer, răceală și gripă, artrită reumatoidă, obezitate și chiar influențează ritmul de îmbătrânire. Tot stresul este cel care ne afectează sistemul imunitar și, în consecință, capacitatea noastră de a combate infecțiile. Aceasta este și concluzia unei meta-analize din 2004 a nu mai puțin de 293 de studii științifice ce examinează legăturile dintre stres și sistemul imunitar. Analiza a arătat, în mod concludent, că stresul slăbește sistemul imunitar, iar dacă îl eliminăm în totalitate, putem chiar să ne revenim mai repede după o suferință fizică. De aceea, dacă putem reduce stresul din viața noastră, ne vom bucura de o viață mai sănătoasă.
Un studiu din 2003 – coordonat de specialiști de la Universitatea din Auckland – a analizat modul în care stresul afectează rata de vindecare. Studiul s-a efectuat pe 36 de pacienți care suferiseră operații. Specialiștii au prelevat mostre de lichid din rană, după intervenția chirurgicală, și au descoperit că, de exemplu, compoziția chimică a lichidului respectiv era diferită, în funcție de starea pacientului – dacă se simțea liniștit sau stresat înainte de operație. În cazul pacienților stresați, lichidul respectiv avea mai puține substanțe dintre cele necesare vindecării rănii sau afecțiunii.
Stresul afectează chiar și eficiența medicamentelor. Specialiști de la Institutul UCLA AIDS, care au publicat, în 2001, articole de specialitate au constatat că stresul nu numai că permite virusului HIV să pătrundă mai ușor în toate celulele la persoanele infectate, ci și împiedică medicamentele antiretrovirale (ARV) să fie eficiente. Specialiștii au măsurat încărcătura virală (viremia) și numărul de celule CD4 la 13 bărbați seropozitivi, care nu mai luaseră până atunci medicamente antiretrovirale. Cu cât nivelul de stres al pacienților era mai mare, cu atât mai puțin aceștia răspundeau la antiretrovirale. Medicamentele au funcționat de patru ori mai bine la pacienții care au fost calmi, comparativ cu aceia care erau cei mai stresați. Autorii studiului au conchis: „Descoperirile făcute de noi indică faptul că sistemul nervos are efect direct asupra replicării virale”.
Confruntați cu situații stresante, unii oameni le spun altora cum se simt, își exprimă emoțiile și le explică celorlalți provocările pe care le au de înfruntat. O astfel de atitudine îi ajută să gestioneze mai bine situația, întrucât aceasta înseamnă că au cu cine vorbi; sinceritatea, deschiderea lor față de alte persoane acționează ca o supapă de eliberare a emoțiilor lor. O problemă împărtășită este o problemă împărțită, după cum se spune. Știm că a vorbi cu cineva despre o anumită problemă ne poate afecta structura creierului. Alte persoane, însă, își reprimă sentimentele sau emoțiile și nu discută cu nimeni despre acestea, pentru că le este teamă de reacțiile celorlalți și se gândesc că aceștia îi vor judeca.
Numeroase studii au evidențiat legătura dintre boală și emoțiile negative suprimate. Un studiu a demonstrat că tumorile sunt mai dense în cazul persoanelor care au fost descrise ca fiind „cooperante, tăcute, care-și reprimă emoțiile negative”, ceea ce este similar cu studiile pe HIV mai sus-menționate, care atestă că persoanele timide, cu nivel ridicat de stres, au o încărcătură virală mai mare. Adeseori, timiditatea este asociată cu emoțiile negative reprimate.
Aceste studii ne spun că este nevoie să ne împărtășim problemele celorlalți. A înmagazina în noi griji și suferințe nu ne face nici un serviciu. În cele din urmă, aceasta poate avea efecte distructive asupra sănătății noastre.
Amplificarea emoțiilor negative reprimate e ca un balon care se umflă tot mai tare la nivelul psihicului nostru. Așa cum balonul devine tot mai mare, la fel se amplifică și simptomele bolii în corpul nostru. Trebuie să găsim o valvă de evacuare prin care să eliberăm, periodic, o parte din aerul (stresul) acumulat în acel balon.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753937223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com