Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Casa Polonă de la Moara este una dintre cele mai importante investiții ale Uniunii Polonezilor din România din ultima perioadă. Chiar dacă lucrările au durat 7 ani, se poate vorbi de o adevărată bijuterie. Clădirea sediului organizației locale din Moara are regimul de înălțime P+1E+M. Suprafața utilă totală a clădirii este 1428,35 mp, accesul în clădire fiind proiectat și pentru persoanele cu dizabilități.
La parter se află o sală de evenimente cu suprafața de 297 mp și o capacitate de aproximativ 220 de persoane, deservită de o zonă foaier unde se găsesc garderoba, dar și grupuri sanitare. La etajul 1 există o sală de repetiții pentru ansamblul copiilor polonezi din Moara cu suprafață de 157 mp, precum și 4 spații de cazare protocol.
La mansardă se află biblioteca, cabinetul de limba polonă și spațiul administrativ. Clădirea dispune de o parcare de aproximativ 60 locuri incluzând și locurile pentru persoane cu dizabilități locomotorii. Clădirea va fi destinată preponderent desfășurării activităților cultural-educative și sportive din cadrul comunității poloneze din localitatea Moara, dar va putea fi folosită și de alte persoane fizice sau juridice.
Lângă clădire se află un teren de sport multifuncțional cu dimensiunile de 43,80 m x 23,80 m dotat cu suprafață sintetică unde se pot practica sporturi cum ar fi minifotbal, tenis, volei, handbal etc.
Valoarea totală a investiției este de aproximativ 6.500.000 lei.
Construirea Casei Polone la Moara a reprezentant un imbold în cadrul comunității care a sporit și mai mult activitatea polonezilor. Astfel, în octombrie 2022 a luat naștere ansamblul tradițional polonez de copii, care numără aproximativ 30 de membri. Ansamblul prezintă folclorul regiunii Rzeszów și are costume tradiționale achiziționate prin efortul Uniunii Polonezilor din România din Polonia.
Suprafața totală a terenului este de 5.000 mp și este proprietatea Uniunii Polonezilor din România. Lucrările au început în 2016 din fondurile Uniunii Polonezilor din România, prin Guvernul României - Departamentul pentru Relații Interetnice.
Istoric al localității Bulai, unde trăiesc circa 300 de polonezi
Satul Bulai face parte din comuna Moara, iar cândva a fost locuit în exclusivitate de polonezi. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aici au sosit colonişti din împrejurimile localităţii Rzeszów (Robczyce şi Kolbuszowa), emigrând, probabil ca urmare a calamităţilor ce au afectat locurile unde au trăit până atunci, profitând de procesul de colonizare în curs de desfăşurare pe aceste meleaguri. Ei au reprezentat ultimul val de emigranţi polonezi în Bucovina. În afară de Bulai, ei s-au aşezat în satele Ruda (în românește Vicşani) şi Mihoveni.
Satul Bulai are frumoase tradiţii de conservare a spiritului polonez, întotdeauna, legate indisolubil de credinţă şi biserică. Deja la începutul secolului XX, prin eforturi comune s-a înființat școala poloneză, și astăzi tradiția continuă prin predarea limbii materne polone la școala gimnazială din localitate.
Localitatea Bulai a fost întemeiată de către coloniştii polonezi care au aparţinut parohiei Suceava. Ca semn al credinţei şi catolicismului a fost construită o capelă mică, pe malul lacului, unde locuitorii satului se adunau la slujbe, în mod deosebit, în lunile închinate Preasfintei Fecioare Maria.
O mare dorinţă a locuitorilor din Bulai a fost aceea de a construi propria lor biserică. Prima încercare datează din anii 1925-1930, când s-au strâns bani pentru construcţia bisericii şi au fost pregătite o parte din materiale. Biserica urma să se ridice pe terenul de lângă şcoala generală, însă demersul nu a avut succes.
În 1967, parohul de Suceava, pr. Johann Proschinger, a reaprins în locuitorii din Bulai dorinţa de a construi propria lor biserică. 15 ani mai târziu acest proiect a fost realizat, astfel noua biserică fiind amplasată în proximitatea cimitirului catolic. În 1981 pr. Johann Proschinger a intervenit la autorităţile județului Suceava cu cererea de a aproba construirea unei capele în cimitirul din Bulai. Un an mai târziu, pr. Proschinger a trecut la procurarea de materiale pentru construcţia capelei. Materialele au fost cumpărate din fondurile parohiei din Suceava, precum şi din donaţii.
Construcţia bisericii a început în primăvara anului 1982, iar doi ani mai târziu a avut loc consacrarea mult așteptatei biserici din Bulai.
În ziua consacrării – 7 august 1984, biserica a primit hramul Sfântului Maximilian Maria Kolbe. Consacrarea bisericii a fost oficiată de Excelenţa Sa episcopul Petru Gherghel, actualul episcop emerit al diecezei de Iaşi. După căderea sistemului totalitar, locuitorii din Bulai au dorit să aibă parohul lor. Legat de aceasta, la 1 iulie 1995, prin decret episcopal s-a înfiinţat aici o nouă parohie, iar primul paroh a fost pr. Jacek Strzelecki din Polonia, pentru scurt timp, pentru ca mai apoi să fie numit paroh în Soloneţu Nou.
Important este că, în Bucovina, Maica Domnului şi-a ales locul în sanctuarul din Cacica, dar a ales şi locul pentru îndrăgitul şi credinciosul „soldat”, Sf. Maximilian Kolbe în biserica din Bulai.
Imediat după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, o parte din polonezii satului Bulai s-au repatriat în Polonia. În prezent comunitatea poloneză din Moara numără aproape 300 de suflete care s-au concentrat în jurul cultivării patriotismului şi păstrării spiritului polonez. Cultivarea, păstrarea și transmiterea limbii şi a tradiţiilor poloneze a reprezentat mereu o prioritate în comunitate.
