Ratează cam totul în politica internă și, mai ales, externă, dar continuă pe același drum raportând cu mândrie noi ”succese”. Se împăunează cu o bună guvernare, deși avem miniștrii catastrofă și nu greșim deloc dacă afirmăm că cei care se achită onorabil de misiunea primită sunt excepții. Iar gradul de încredere al populației în guvern și președinte a scăzut catastrofal! În politica mondială se vorbește de “capcana lui Tacitus” care sună cam așa: “Când conducătorii devin nepopulari, orice fac, bine sau rău, este greșit”! Cred că se poate aplica României actuale. Cu o deosebire radical care ne face iar originali! Nu votăm alții!!
Uitându-mă la alții nu mi se pare o decizie total greșită. Cum se spune în popor: N-ai cu cine.
Acest entuziasm de dat cu “bâta-n baltă” se manifestă la nivel local, cât și la nivel central. Sunt atât de puține acțiuni “normale” (un drum făcut bine și la timp, obținerea finanțării unor investiții absolut necesar, rezolvarea unor probleme sociale grave etc.) încât mass-media le consideră excepționale și le prezintă la breaking news! Politic, cei care gafează nu s-au concentrate într-o anumită zonă, nu reprezintă “cartea de vizită” a unui partid sau o aripă ideologică. Fac prostii cu toții într-o veritabilă întrecere capitalistă (Vă place termenul? Vă aduce aminte de ceva?) demnă de o cauză mai bună.
Pentru a fi mai concret vreau să amintesc unele zone de activitate la nivel central, unde excelăm în gafe, nepricepere și acțiuni care lasă cu gura căscată atât pe români, cât și partenerii externi.
Eșecul diplomației române și al domnului președinte în demersul de accedere în zona Schengen ne arată gafele celor care promovează țara și lipsa lor crasă de pricepere. În cazul președintelui se adaugă și nepăsarea absolută față de problemele și necesitățile României! Nu s-a știut de poziția Austriei și Olandei? Câți au demisionat sau au fost demiși după eroarea diplomatică cu efect economic major (până la 1% din PIB-ul României) și social (statul rușinos al concetățenilor în vamă). Dar iubiții conducători îi mențin în funcție pe gafeuri și continuă entuziaști "pas cu pas", drumul luminos spre “România eșuată” cum inspirat ne-a spus Her Klaus.
În economie, gafele sunt mai puțin vizibile și mediatizat. Asta și pentru că proiectele necesare, viabile și cu efect pozitiv sunt extrem de rare. Noroc cu economia privată care își vede de treabă în ciuda piedicilor birocratice și a unui sistem legislativ anacronic și împotriva inițiativei naționale, dar favorabilă pentru cei străini! O serie de întrebări se ridică: De ce se amână la Sfântul Așteaptă construcția reactoarelor 3 și 4 la Cernavodă deși UE consideră energia nucleară acum ca fiind “verde” (ar fi un spor de 18% la producția de energie electrică); de ce nu se amenajează Dunărea ca arteră de transport fluvial important pe culoarul Dunărea – Main - Rin, situație în care am deveni un jucător major în comerțul continental (transportul pe apă este cel mai ieftin); de ce nu se continuă construcția canalului de irigație Siret - Bărăgan (executat peste 50%), ce ar permite punerea în valoare a 700.000 de hectare din cel mai productiv teren, dar și cel mai supus secetei! Și pot continua!! Poate în alt articol!
Despre efectele greșelilor nu avem ce vorbi, iar rezolvarea nu o văd, personal, în actualele condiții și cu aceste “garnituri” politice semidocte și guralive! Mă întreb totuși cât le mai merge?
Concluzia ar fi ca în cazul socialismului biruitor: “Din greșeală în greșeală spre victoria finală”! Asupra cui victoria?
PS: Ambasada României în SUA comunică pe toate posturile că salamul de Sibiu a ”prins” pe piața americană. Ca să vezi cu ce se ocupă iluștrii diplomați! Și ne mirăm de eșecurile permanente! Cârnățarii din diplomație!!