Aveți grijă ce gândiți!

Pentru a explica cum funcționează de fapt schimbarea creierului prin gândire, să facem o scurtă incursiune în interiorul capului dumneavoastră. Talamusul este un fel de controlor de trafic aerian al creierului. Toate semnalele exterioare pe care le recepționați trec prin talamus și sunt redirecționate, sperând să aterizeze pe pista potrivită din creier, la momentul potrivit. Apoi, talamusul îi transmite hipotalamusului, farul emoțional al creierului, să creeze un răspuns neurochimic pozitiv sau negativ la aceste gânduri.

Amigdala cerebrală este structura care decide dacă un gând este bun pentru creier și pentru corp și dacă ar trebui să fie arhivat în biblioteca sa sau aruncat rapid la coșul de gunoi. O amigdală hiperactivă sau anxioasă poate acționa ca un „buton de panică” al creierului și poate declanșa o gândire anxioasă. Sau își poate „calma” răspunsul și îl poate redirecționa. Cu cât un gând toxic este redirecționat mai repede spre coșul de gunoi, cu atât este mai probabil ca acesta să fie temporar, să dispară și să nu devină parte din biblioteca de fișiere a creierului dumneavoastră. Însă, dacă persistă, acesta se scurge în hipocamp, care acționează ca un centru de compensare a gândurilor: atunci când permitem ca un gând toxic să se agraveze, hipocampul decide că trebuie să fie important și arhivează o fotocopie a acestuia în memoria permanentă sau de scurtă durată, în loc să îl arunce la gunoi. Hipocampul face o mare parte din această muncă în timp ce dormim.

Aici devine importantă gestionarea stresului. Campusul hipofizar este una dintre zonele cerebrale cele mai vulnerabile la stresul nerezolvat, deoarece are o mulțime de receptori de stres în plus. Dacă o structură din creier are „mai mulți receptori” – uși microscopice care lasă să intre substanțe neurochimice –, neurologii cred că acest lucru face ca acea structură să fie mai sensibilă la substanțele neurochimice declanșate de gândurile dumneavoastră. Gândiți-vă la „mai mulți receptori” ca la mai multe butoane de apăsat.

Aveți grijă ce gândiți! Iată vestea bună: puteți alege ca gândurile dumneavoastră să fie trimise la coșul de gunoi al creierului sau să fie stocate pe termen lung. Atunci când puneți multă energie într-un gând, este ca și cum ați alege să scrieți cu litere îngroșate în loc de caractere obișnuite, sau să-l scrieți cu cerneală în loc de creion – care este ușor de șters.

Noile descoperiri în neurochimia gândirii sugerează că, cu cât ne gândim mai „tare” la ceva, cu atât mai multe substanțe neurochimice se produc, iar gândul este stocat mai repede și mai adânc în memorie, fie că vrem sau nu. Cu toate acestea, dacă aruncați rapid la gunoi un gând imediat ce intră în banca memoriei, cu atât mai puține șanse există ca acesta să fie stocat în profunzime – cerneala de pe fotocopia memoriei dumneavoastră va fi mai puțin permanentă și mai ușor de șters. Scopul este să ștergeți rapid și ușor gândurile toxice și să arhivați gândurile fericite scriindu-le cu cerneală permanentă.

Gândurile sunt cele care vă construiesc banca de memorie și, prin urmare, creierul. Ar trebui să mobilizați trei zone importante ale creierului ori de câte ori un gând încearcă să pătrundă în centrul de compensare al hipocampului: un coș de gunoi în fața ușii pentru gândurile toxice, o ușă rotativă pentru a alunga rapid orice gând toxic care reușește să treacă de coșul de gunoi și o bancă de memorie în care să depuneți numai amintiri plăcute în contul creierului ce se dezvoltă fericit.

Ori de câte ori ne gândim la ceva vesel sau trist, un anumit grup de neuroni din creierul nostru, legați de acel gând, se activează și se conectează între ei. În acest fel, experiențele și gândurile noastre devin, în limbaj neuronal, „codificate” sau implantate în creierul nostru, creând amintiri. Aceste amintiri sunt apoi stocate în arhiva creierului dumneavoastră. Cu cât un set de neuroni se activează și se conectează mai des, cu cât acei neuroni rămân mai mult timp împreună, cu atât mai multe fișiere se depun în dosarul acelei amintiri și cu atât dosarul devine mai gros. Aceste fișiere devin neuroautobiografia proprie. Ce fel de gânduri doriți să stocați?

Important: Atribuim anumite gânduri și emoții anumitor zone din interiorul creierului, dar din punct de vedere științific nu este întotdeauna atât de simplu. Foarte multe zone sunt interconectate și sinergice, astfel că în procesul de schimbare a gândurilor din creierul dumneavoastră pot fi implicate mult mai multe părți, nu doar cele menționate aici.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753 937 223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com