Ticăloșie politică: Spitalul din Suceava, ținut în genunchi pe coji de nucă la ușa Ministerului Sănătății, ca să nu devină spital clinic

Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava a depus la Ministerul Sănătății documentația pentru obținerea statutului de spital clinic în luna noiembrie a anului trecut, la mai puțin de o lună de zile după Spitalul Județean de Urgență din Bistrița.

Secțiile din Spitalul de Urgență Suceava care ar trebui să devină clinice, în care lucrează medici cadre didactice universitare, sunt nefrologie, diabet zaharat, reumatologie, chirurgie ortopedică infantilă, medicină legală, chirurgie generală, pediatrie, ortopedie și traumotologie și laboratorul pentru depistarea tuberculozei. Doi dintre medicii din spital, dr. Roxana Filip și dr. Dimitrie Siriopol, au deja gradul de conferențiar universitar doctor, iar alți nouă medici - dr. Doina Ganea Motan, dr. Olga Sturdza, dr. Răzvan Bandac, dr. Codruța Bran, dr. Claudiu Cobuz, dr. Florin Filip, dr. Valeriu Gavrilovici, dr. Elena Tărăranu, dr. Lăcrămioara Bălan, sunt șefi de lucrări la Facultatea de Medicină și Științe Biologice a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, toți titulari de disciplină și membri în echipe de cercetare medicală de la USV. Alți medici din spital predau și au activitate de cercetare la USV de pe poziția de asistent universitar, precum dr. Cătălin Lulciuc, dr. Mircea Macovei, dr. Silvia Ginghină, dr. Dana Semen, dr. Adeline Țintilă, dr. Vlad Covrig, dr. Mihaela Babliuc etc .

Facultatea de Medicină a universității sucevene are șase programe de studii: Asistență medicală generală; Balneofiziokinetoterapie și recuperare; Biochimie; Biologie; Nutriție și dietetică; Tehnică dentară.

Cu toate acestea, de peste 8 luni ordinul ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, de la PSD, întârzie să vină pentru spitalul din Suceava, aflat sub autoritatea Consiliului Județean cu președinte de la PNL. La Bistrița-Năsăud, unde președintele Consiliului Județean este coleg de partid cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, lucrurile au mers mult mai repede și în numai 5 luni, pe 23 martie 2023, Spitalul Județean de Urgență a primit statutul de spital clinic. 

Apartenența politică a șefilor de județ, mai importantă ca sănătatea pacienților 

Conform ordinului semnat de ministrul Rafila, spitalul din Bistrița are o singură secție clinică, cea de Medicină Internă. În oraș nu există facultate de medicină, ci o extensie a Universității de Medicină din Târgu Mureș, cu care spitalul a semnat un contract de colaborare în ianuarie 2022.

Am solicitat purtătorului de cuvânt al Spitalului Clinic de Urgență Bistrița, Camelia Strungari, informații în legătură cu activitatea clinică a unității medicale. Cu amabilitate și deplină transparență, a răspuns tuturor întrebărilor noastre.

Astfel, am aflat că spitalul bistrițean are în continuare o singură secție clinică și cinci medici doctori în științe medicale care predau la extensia Universității de Medicină Târgu Mureș la Bistrița. Un singur medic dintre cei cinci are grad didactic universitar, de asistent, dar cu norma de bază tot la spital, nu la universitate. Singurul program de studiu, la acest moment, a „extensiei” este asistență medicală generală.

Camelia Strungari ne-a mai spus că „au durat foarte mult demersurile pentru spital clinic, sunt multe avize de obținut și foarte multe discuții care trebuie purtate pe parcurs”.

Din fericire pentru pacienții și medicii din județul Bistrița-Năsăud, discuțiile cu conducerea Ministerului Sănătății au fost încununate de succes, spre deosebire de suceveni, care trebuie să mai aștepte ca ministrul Alexandru Rafila să evalueze Spitalul de Urgență Suceava, deși ar trebui să o facă din perspectiva întrunirii criteriilor de legalitate și nu a apartenenței politice a șefilor de la județ.

Comparația cu spitalul din Bistrița arată clar că, din păcate pentru sănătatea populației, simpatiile și adversitățile politice sunt cele care primează. Parlamentarii PSD de Suceava, activi, de altfel, ar putea să-i ceară colegului lor de la Ministerul Sănătății să le dea șansa să se fotografieze împreună când semnează ordinul de atribuire a statutului de spital clinic celei mai mari unități medicale din județ

Avantajele spitalului clinic pentru pacienți

Printre avantajele statutului de spital clinic se numără, în primul rând, legarea activității de asistență medicală de cea de învățământ medical și de cercetare științifică medicală, care crește nivelul de pregătire profesională a corpului medical și pacienții au parte de doctori mai bine pregătiți, care pot rezolva cu succes cazuri dificile. Spitalul trebuie să probeze că are competențele, personalul și dotarea pentru asigurarea îngrijirilor medicale complete pentru cazurile medicale complexe, mai ales în cazul urgențelor și al pacienților aflați în stare critică, pentru cazurile ce nu pot fi rezolvate în spitalele municipale și orășenești din județ, dar și pentru toate cazurile din județele arondate, ce nu pot fi rezolvate complet la nivelul spitalelor județene din cauza lipsei de resurse materiale și/sau umane sau din cauza complexității cazului.

Pentru o serie de specialități, Spitalul de Urgență Suceava deja tratează și pacienți din alte județe, de exemplu la maternitate, cardiologie, cardiologie intervențională, secțiile chirurgicale etc.

Ca spital clinic ar avea mai mulți medici nu doar prin majorarea schemei de încadrare, ci și prin posibilitatea de a alege rezidenți de la mai multe specializări pentru stagiile de practică și modulele aferente, așa cum se întâmplă acum în secțiile Diabet, Cardiologie, Cardiologie și Radiologie intervențională, în Laboratorul de Imagistică, la Gastroenterologie etc.

Alte aspecte importante sunt că un spital clinic este mai atractiv pentru medici decât un spital județean și că poate primi mai mulți bani pe caz de la Casa de Asigurări de Sănătate, atât datorită creșterii complexității cazurilor, cât și extinderii paletei serviciilor medicale pe care le oferă.