Un dosar de mare amploare trimis în instanță anul trecut de procurorii de la DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava, în care patru frați au fost judecați pentru înșelăciuni cu prejudiciu de 35.000 de dolari, fapte comise prin campanii umanitare inventate, promovate pe Facebook prin intermediul unor conturi false, deschise pe numele vedetelor Teo Trandafir și Andreea Marin, s-a încheiat zilele trecute la Tribunalul Neamț prin încetarea procesului penal, în urma intervenirii prescripției.
Acest verdict era previzibil având în vedere prevederile introduse de Curtea Constituțională în luna octombrie a anului trecut, cu privire la prescrierea faptelor.
Infracțiunile au fost comise în 2015-2016, când cele două vedete erau în vogă.
Anchetatorii au adunat inițial probatoriu despre 273 de persoane care le-au trimis celor patru, prin diferite metode, aproape 35.000 de dolari.
Au de achitat doar prejudiciul celor care au acceptat să fie părți vătămate în proces
Multe dintre victime au fost din Suceava, asta și în condițiile în care poveștile inventate erau legate tot de drame petrecute prin Suceava.
În jur de 80 de victime și-au menținut plângerile și au devenit părți civile sau părți vătămate în procesul de la Tribunalul Neamț.
Faptul că multe dintre victime au fost din Suceava a făcut și ca ancheta să fie efectuată de procurorii de la DIICOT, Serviciul Teritorial Suceava.
Ancheta a fost anevoioasă și complexă având în vedere numărul total de victime și al celor care s-au constituit părți civile. Așadar, munca de ani de zile a procurorilor a fost în mare parte în zadar.
De precizat și că atunci când procurorii de la DIICOT au trimis dosarul în instanță nu exista prevederea Curții Constituționale cu privire la prescriere.
Scăpați de răspundere penală, inculpații au de achitat doar o parte din prejudiciu, către mai puțin de o treime din victime, cele care s-au constituit părți vătămate în proces.
Tribunalul Neamț a constatat prescrierea privind toate infracțiunile, respectiv înșelăciune în formă continuată, fals informatic în formă continuată și constituire de grup infracțional organizat.
Credeau că ajută familii nevoiașe, în urma apelurilor personale făcute de Andreea Marin sau Teo Trandafir
Iulian Vlad Lăcătuş, în vârstă de 22 de ani, Alexandru Ovidiu Lăcătuş, de 23 de ani, Valentin Lăcătuş, în vârstă de 18 ani, fraţi, şi Constantin Cătălin Negru, în vârstă de 23 de ani (vârstele sunt de la data comiterii faptelor), toţi din Neamţ, au fost inculpaţii din acest dosar.
Liderul grupului a fost Iulian Vlad Lăcătuș, acesta fiind acuzat că a constituit grupul infracțional organizat în cadrul căruia s-a acționat în mod coordonat, prin crearea de conturi fictive în rețeaua de socializare Facebook, inițiind campanii umanitare nereale și determinând numeroase persoane de a le trimite sume de bani, obținând astfel beneficii materiale.
Anchetatorii au adunat inițial probatoriu despre 273 de persoane care le-au trimis celor patru, prin diferite metode, aproape 35.000 de dolari. Oamenii credeau că ajută familii nevoiaşe, în urma apelurilor făcute de Andreea Marin sau Teo Trandafir, însă în realitate vorbeau pe reţeaua de socializare cu tinerii amintiţi mai sus.
Victimele se bucurau că sunt abordate de ”vedete” și picau în capcană
Monitorul de Suceava a relatat pe larg despre acest caz, în baza datelor din dosarul DIICOT.
Strategia celor doi includea mai mulţi paşi: după ce creau pe Facebook conturi cu numele unor persoane publice, abordau, pe această reţea de socializare, diverse persoane şi le întrebau dacă nu vor să ajute oameni nevoiaşi, de regulă copii, cazuri care au fost prezentate în cadrul unor emisiuni TV şi erau de notorietate. Al doilea pas consta în faptul că „vedeta” se scuza că a trimis din greşeală mesajul, în realitate vrând să-l trimită altcuiva, după care le spunea celor abordaţi pe Facebook că, dacă doresc să ajute, le poate spune mai pe larg despre ce este vorba.
Pentru cine pica în capcană şi era bucuros că se întreţine pe Facebook cu o vedetă, pasul trei consta în oferirea de detalii cu privire la cazul umanitar. De exemplu, într-un caz, povestea era că doi sau trei copii din comuna suceveană Vereşti au rămas orfani după un incendiu la casă şi au rămas în grija bunicilor. Aceştia din urmă trebuiau să dovedească faptul că sunt apţi să crească nepoţii cu o sumă de bani, o garanţie financiară. Pentru ca micuţii să nu ajungă la stat, se apela la mila oamenilor de bine. Cei care erau impresionaţi de poveste erau îndrumaţi cum să trimită banii, prin Western Union sau MoneyGram.
Copii crescuți în plasament, au pus la cale un plan relativ ingenios, dar la care a contribuit și naivitatea victimelor
Iulian Vlad Lăcătuş, considerat liderul grupului, a declarat că peste 150 de persoane i-au trimis doar lui bani în această poveste.
Iulian Vlad Lăcătuş a mărturisit că şi-a cumpărat cu banii primiţi de la oamenii de bine, care voiau să ajute, telefoane mobile, tablete, laptopuri, haine, mâncare, inclusiv o maşină.
Tinerii provin din familii dezorganizate, fiind dați în plasament de la vârste foarte mici.
Din ancheta coordonată de DIICOT Suceava rezultă că tinerii îşi selectau atent victimele, după discuţii în mediul on-line care îi ajutau să-şi dea seama ce şanse de reuşită au. Cele mai multe victime erau persoane în vârstă, femei, unele plecate în străinătate şi cu o situaţie financiară bună.
Cele două vedete au fost audiate și și-au prezentat poziția procesuală
„Inculpații au creat, fără drept, în rețeaua electronică Facebook conturi fictive pe numele vedetelor TV, postând fotografii reale ale acestora, alături de informații personale (reale sau fabricate) care prin natura lor au cauzat prejudicii morale și de integritate, afectând imaginea și credibilitatea vedetelor în fața publicului, public care în prezent se poate manifesta neîncrezător în cazul derulării unor campanii umanitare autentice pe care acestea le-ar putea organiza”, au arătat procurorii DIICOT.
Având în vedere că li s-a prejudiciat imaginea, cele două vedete au fost audiate de procurori. Teo Trandafir a ales să aibă calitatea de parte vătămată în dosar, în timp ce Andreea Marin a dat declarații ca persoană vătămată, dar a rămas în dosar doar cu calitatea de martor.