O nouă direcție se conturează pentru buna dezvoltare a orașelor, județelor și a țării, dar și pentru oferirea unor servicii publice cât mai bune – parteneriatul public-privat (PPP). Cât de realizabil este în anumite domenii, care sunt beneficiile, provocările, dar și piedicile, sunt câteva dintre subiectele abordate în cadrul unei dezbateri publice găzduită luni, 29 mai, de către Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, organizată împreună cu Primăria Suceava, cu sprijinul Veolia România.
În prezența a numeroși reprezentanți ai furnizorilor de servicii de maximă importanță – apă, canalizare (ACET), căldură și apă caldă (Bioenergy, Thermonet), electricitate, a arhitecți și proiectanți, profesori universitari, dar și a unei echipe cu reprezentanți ai principalelor direcții și servicii din Primăria Suceava, au fost purtate discuții atât pe partea de legislație, cu plusurile și minusurile existente, pe oportunități și necesități din viitorul apropiat, dar au fost făcute și studii de caz, inclusiv Suceava fiind un exemplu în mai multe privințe.
„Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor cetățenilor și pentru îmbunătățirea calității vieții acestora avem nevoie de minți creative și oameni dedicați, care aduc schimbare în jur”, a remarcat fostul rector Adrian Graur, USV fiind unul dintre principalii organizatori ai evenimentului și din prisma implicării în programul “Centrul Național de Competențe și soluții pentru dezvoltarea orașelor inteligente neutre climatic”.
„Deși există legislație pentru încurajarea parteneriatului public-privat, el este privit cu suspiciune încă... Suceava este printre puținele exemple reușite de parteneriate public-private, iar rezultatul este că avem cea mai ieftină energie termică din țară”, a spus primarul Sucevei, Ion Lungu, care și-a arătat disponibilitatea de realizare a noi parteneriate, în domenii precum apa și canalizarea, înființarea unui parc fotovoltaic care să asigure necesitățile municipalității.
Mai mult, s-a încercat identificarea unor probleme curente ale Sucevei, care pot fi rezolvate prin realizarea unor parteneriate public-private, primarul Ion Lungu delegându-l pe prof. Ovidiu Milici, consilierul său personal, pentru a se ocupa de organizarea unui grup de lucru cu reprezentanți din mediul academic, mediul de afaceri și cel al administrativ, care să vină cu soluții concrete.
Una dintre probleme, semnalatăchiar de Ovidiu Milici, este cea a îngropării cablurilor aeriene, pentru îndepărtarea unui factor de „poluare vizuală”, cum a fost definit de către fostul rector al USV, Adrian Graur.
„După trei licitații organizate și eșuate, după ce aparent a fost găsită rezolvarea problemei, suntem tot la punctul de pornire – avem voință, avem fonduri alocate, dar nu și o modalitate clară de punere în practică, pentru că ne blocăm la partea de branșare a consumatorului final, adică populația, care nu trebuie să aibă de suferit de pe urma unor astfel de lucrări. Nu facem ca la Timișoara, unde jumătate de oraș a rămas fără internet pentru că au fost tăiate cablurile de-a valma”, a spus Ovidiu Milici.
De altfel, după cum au remarcat atât reprezentanții Veolia, cât și cei ai USV, unul dintre cele mai importante scopuri ale PPP-urilor este de a spori eficiența serviciilor și de a îmbunătăți responsabilitatea directă pentru furnizarea de servicii. Parteneriatul public-privat îşi propune să stimuleze investiţiile private, cu efect vizibil la nivel macroeconomic, în deplină corelare cu interesul public, în vederea obţinerii creşterii nivelului de bunăstare al societăţii. Acest lucru este posibil prin eficientizarea tehnologiilor folosite în administrarea serviciilor publice și prin degrevarea bugetului public, în mod deosebit în sfera utilităților publice, afirmație susținută de numeroase exemple pozitive la nivel internațional.
În acest sens, au fost prezentate prevederile cheie ale studiilor de specialitate realizate de UNBR (Uniunea Națională a Barourilor din România), mediul universitar, Banca Mondială și de către specialiștii companiilor publice și private din sfera utilităților publice, concluzia fiind că acest mecanism al Parteneriatului Public-Privat, deși foarte eficient şi util, este insuficient explorat în România.
Printre cei care au luat cuvântul la dezbaterea publică “Parteneriatul Public-Privat – reglementare, beneficii și provocări” se numără Mădălin Mihailovici - directorul general Veolia România, Liviu Mihai - decanul Baroului Suceava, Ștefan Groza - directorul operatorului regional ACET, Mihai Dimian - prorectorul USV, Valentin Zaharia - director dezvoltare Veolia, Paul Maftei - șef Biroul Juridic din Primăria Suceava, Irina Munteanu - director financiar Veolia, Radu Pentiuc – profesor USV.
Despre Veolia, compania care a susținut organizarea dezbaterii, se știe că este lider mondial în furnizarea de utilități publice, fiind prezentă pe toate continentele, cu 220 000 de angajați. În 2022, Grupul Veolia a asigurat apa potabilă pentru 111 milioane de persoane, servicii de canalizare pentru 97 milioane de persoane, a produs 44 terawați oră și a recuperat 61 milioane de tone de deșeuri.
Concluzia finală a fost că acest tip de dialog poate servi drept exemplu de bune practici, în beneficiul general al societății, creează oportunități și duce la găsirea de soluții, spre beneficiul comunității, în general.