Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Moment aniversar la Mănăstirea Voroneț, vineri, 26 mai 2023, când zeci de invitați de renume au luat parte la slujba de pomenire a ctitorilor mănăstirii și au participat la Simpozionul „Voroneţ – 535 de ani de la zidire”. Parastasul a avut loc în curtea mănăstirii (pe partea de vest a mănăstirii, unde se regăsește și fresca Judecății de Apoi).
Într-o zi luminoasă de sfârșit de mai (26 mai a fost ziua începerii zidirii bisericii ctitorite de voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt), oameni de departe sau de aproape s-au adunat la Voroneț pentru a marca un eveniment istoric, cultural-religios care va rămâne în memoria colectivă unic. La eveniment au participat academicieni, cercetători, istorici, teologi, filologi, arheologi, profesori, elevi, autorități locale etc.
Gazda evenimentului a fost stareţa Mănăstirii Voroneț, stavrofora dr. Gabriela Platon, care a avut și cuvântul de întâmpinare al oaspeților: „Cu voia Bunului Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi ale Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, Sfânta Mănăstire Voroneţ împlinește anul acesta 535 de ani de la ctitorire. (...) Acest moment aniversar ne oferă ocazia de a reveni la momentul de început al Voroneţului (anterior perioadei rareşiene, când a primit bine-cunoscuta frescă exterioară), refăcând vorbire despre timp, oameni şi fapte, care au dus la construirea din 26 mai până în 14 septembrie 1488 a bisericii cu Hramul <Sfântului Mare Mucenic Gheorghe> a Mănăstirii Voroneţ”.
Stareța Mănăstirii Voroneț a mai amintit și de momentul reînființării vieții monahale la Voroneț, în anul 1991, după 206 ani de vitregie a trăirii monahale, după 206 ani de la desființarea ei de către Imperiul Austriac: „Ca urmare a demersului istoric al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, de reînființare a Mănăstirii Voroneț, au urmat Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din iunie 1990, <Mănăstirea Voroneţ – pentru călugărițe>, şi Hotărârea din 10 aprilie 1991 a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuţilor, semnată de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pimen Suceveanul, de numire a celei dintâi Starețe, Stavrofora Irina Pântescu, transferată de la Moldoviţa. Vieţuitorii de astăzi, protosinghel slujitor şi cele zece măicuţe, nădăjduim în ajutorul lui Dumnezeu, al Preacuratei Maicii Sale și al celor doi mari Stareți ai Mănăstirii Voroneț pe care-i avem de acum în Cer: Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul și Stavrofora Irina Pântescu, să ducem mai departe ctitorirea noilor vremi, începută de Măicuța Stareţă, spre susținerea neamului prin rugăciune și cuvânt de învățătură despre sfinţii şi icoanele zugrăvite pe pereți, spre Slava lui Dumnezeu și a Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Române”.
Mănăstirea Voroneț, „carte de identitate a frumuseții sufletului poporului român”
Parastasul de pomenire pentru ctitorii Mănăstirii Voroneţ a fost oficiat de Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Preasfințitul Damaschin a dat citire mesajului transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la sărbătoarea Voronețului - 535 de ani de la zidire: „Mănăstirea Voroneț este un dar binecuvântat al lui Dumnezeu nu doar pentru ţinutul Bucovinei, cu mănăstiri şi biserici străvechi, cu sfinţi voievozi, ierarhi şi cuvioşi, care au păstrat unitatea poporului şi a credinţei sale apostolice, ci este și un dar binecuvântat al lui Dumnezeu pentru întregul neam românesc. (...) Pictura exterioară a Mănăstirii Voroneț constituie apogeul sau performanța majoră pe care a putut-o atinge arta picturală bisericească în Moldova secolului al XVI-lea. Felicităm și binecuvântăm pe organizatorii simpozionului <Voroneţ, 535 de ani de la zidire>, care aduce un omagiu acestui sfânt lăcaş bucovinean, valoros monument al artei şi al spiritualităţii ortodoxe româneşti, carte de identitate a frumuseții sufletului poporului român”.
Memorie
Fiecare participant la parastas a primit câte un ștergar cu lumânare din partea măicuțelor de la Voroneț. Mai mult ca oricând, în pace și rugăciune, la ceas aniversar, oamenii și-au reamintit că Mănăstirea Voroneţ a reușit să biruiască încercările la care a fost supusă de-a lungul vremurilor „prin sfințenia locului”, dată de Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare și duhovnicul acestuia, Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul. Biserica Mănăstirii Voroneţ este ctitoria slăvitului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, construită în 1488 în numai trei luni şi trei săptămâni (din 26 mai la 14 septembrie). Mulți dintre invitații evenimentului de vineri de la Voroneț și-au aplecat genunchii și au spus o rugăciune, apoi au aprins o candelă la mormântul
Stavroforei Irina Pântescu, întâia stareță a Mănăstirii Voroneț, care a plecat la Ceruri pe 7 martie 2022.
Distincții
Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a oferit în cadru solemn, la Mănăstirea Voroneț, trei distincții pentru trei persoane care s-au evidențiat prin implicarea lor în ceea ce înseamnă istoria ceva mai recentă a Mănăstirii Voroneț.
Părintele consilier cultural Constantin Oprea a spus că în semn de recunoștință, pentru bogata activitate pastoral-misionară și cultural-editorială, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților conferă Ordinul „Sf. Ierarh Iacob Putneanul” prof. univ. dr. Aurel Buzincu, cercetătorului dr. Liviu Brătescu, deputat, și prof. univ. dr. Mihai Iacobescu.
Profund emoționat, deputatul Liviu Brătescu a declarat: „Capodopera aceasta, în fața căreia suntem astăzi, nu trebuie privită doar din perspectiva picturii exterioare. Ea poate fi înțeleasă într-un context mai larg, istoric, cultural, al secolului al XV-lea, un secole care pentru Europa Occidentală este un secol de prefaceri, al renașterii. Ei bine, în toată această perioadă de transformări din Europa Occidentală, în Moldova, un domnitor, Ștefan cel Mare, a înțeles în egală măsură că e de datoria sa, ca pe lângă înzestrarea armatei, consolidarea internă și externă a statului, să lase în urmă cu adevărat ceva pregnant, pentru memoria sa, și nu doar pentru memoria sa. Pentru că Ștefan cel Mare nu a sprijinit și nu a contribuit la ridicarea Voronețului doar pentru memoria sa. El a înțeles exact spiritul creștin al societății românești și legătura românilor cu Ortodoxia”.
Din partea Primăriei Gura Humorului, a vorbit la Voroneț viceprimarul Grațian Decebal Gherghel: „Consider că toți avem obligația morală de a respecta și de a duce mai departe această moștenire numită de unii Capela Sixtină a Estului, o capodoperă arhitecturală, dar și religioasă”.
Simpozion
După slujba de pomenire pentru ctitorii Mănăstirii Voroneţ și după oferirea distincțiilor din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a urmat Simpozionul „Voroneţ – 535 de ani de la zidire”, cu susținerea mai multor conferințe: prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române (prezență online); acad. Andrei Eşanu, Chişinău: Pomelnicul Mănăstirii Voroneţ. Conferirea de distincţii ale Fundaţiei „Sfântul Ştefan cel Mare” – Chişinău; prof. ing. Nicolae Noica, Membru de Onoare al Academiei Române: Documente pentru Voroneţ din Biblioteca Academiei Române.
Președintele Fundației „Sfântul Ștefan cel Mare” din Chișinău, Andrei Batereanu, a oferit câteva distincții pentru „aportul personal întru servirea neamului, contribuție incontestabilă, profesionalism, corectitudine, jertfă de sine întru promovarea adevărului istoric al neamului nostru românesc, dar și pentru activități care au dus la propășirea neamului și a țării”. Astfel, au fost decorați cu Ordinul „Insigna Ștefan cel Mare și Sfânt”, seria argint – 30 ani, Stavrofora scriitoare Elena Simionovici, prof. Nicolae Noica și acad. Ioan Aurel Pop, precum și cu Ordinul „Insigna Ștefan cel Mare și Sfânt” seria 30 ani – aur, academicianul Andrei Eșanu.
De asemenea, Fundația din Chișinău a oferit obștii Mănăstirii Voroneț statuia din bronz a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, „obiect care reproduce monumentul din centrul Chișinăului”.
Au mai avut prezentări în cadrul simpozionului: prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi: Seminficaţiile metafizice ale zidirii Mănăstirii Voroneţ; medicul primar dr. Mihai Ardeleanu, Suceava: Medicina ştefaniană în contextul practicilor medicinei medievale; prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, USV: Tematica ştefaniană în publicaţiile Bibliotecii Universităţii „Ştefan cel Mare” (USV); Maria Olar, dr. Alis Niculică, Fundaţia „Leca Moraru”, Biblioteca Bucovinei: „Sfânta Mănăstire Voroneţ” în documentele arhivei Fundaţiei „Leca Morariu”; prof. Liviu Papuc, Iaşi: Amprentele Voronețului (Spicuiri de presă); Dr. Valentina Eşanu, Chişinău: „Macarie, ultimul Stareţ al Mănăstirii Voroneţ”; arheolog Ştefan Dejan, Suceava: Săpăturile arheologice la Mănăstirea Voroneţ, în anul 2010; drd. ing. Ioan Eugen Borş, SC CONBAS Roman: Scanarea 3 D - instrument de cercetare istorică; monahia Daniela Nechifor, Mănăstirea Voroneţ: Calendarul de pomeniri la Sfânta Mănăstire Voroneţ; stavrofora scriitoare Elena Simionovici, „Mănăstirea Voroneţ: Însemnări spre neuitare”; stavrofora dr. Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț, care a vorbit despre „procesul de restaurare a ansamblului monastic pe care stavrofora Irina Pântescu, întâia stareță a Voronețului, a desfășurat-o în ultimii 30 de ani”, lucrări de restaurare pe care obștea de la Voroneț trebuie să le continue.
