Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Peste 1.000 de angajați din învățământul preuniversitar au ieșit în stradă, vineri, 26 mai, la cel mai amplu protest organizat de oamenii școlii, din ultimii ani, de la Suceava.
Mai determinați ca oricând, protestatarii au transmis ferm că nu vor ceda și se vor reîntoarce în clase abia atunci când cerințele lor își vor găsi un răspuns cert la București.
Deși la manifestația din centrul Sucevei erau așteptați circa 300 de angajați din școlile sucevene, numărul acestora a depășit 1.000-1.200 de persoane.
Au scandat, s-au folosit de recuzită (pancarte, vuvuzele, steaguri, șorțuri etc.) pentru a se face văzuți și auziți, au fluierat și au transmis răspicat că încetarea grevei depinde doar de decidenții de la București.
Au fost prezenți profesori din școli și grădinițe din întreg județul, personal de la catedră, dar și personal din secretariate, biblioteci, paznici, îngrijitoare, ultimii fiind cei mai vitregiți de grila actuală de salarizare.
Fiecare a făcut apel la solidaritate, la unitate, necesare pentru ca demersul lor să ajungă la o finalitate dorită. Au mărturisit că nu întrevăd perspective de a ieși din grevă prea curând, că nu se vor mulțumi cu puțin și că sistemul de educație are nevoie de sprijin, de ajutor, de respect pentru a forma generațiile de astăzi și de mâine.
Pixuri pe scările Prefecturii „ca să-și amintească cine le-a pus pixul în mână”
Protestul a început la ora 11.00, spre final manifestanții pornind spre Prefectura Suceava, unde nu au găsit partener de dialog.
În schimb, una dintre profesoarele de la protest a lăsat pe scările instituției pixuri pentru reprezentanții Prefecturii Suceava, pentru ca aceștia să-și amintească ”Cine le-a pus pixul în mână”.
„De 32 de ani lucrez în învățământ, am studii universitare superioare, sunt profesor de învățământ primar cu liceu pedagogic la bază și am un salariu de 4.000 de lei. Este foarte greu, mai ales că am un copil care tocmai a terminat facultatea și să susțin un copil student 6 ani de facultate nu e ușor. Fiecare sumă de bani pe care o primim lunar este împărțită cu foarte mare grijă. Ar fi înțelept să țină cont și de doleanțele noastre, pentru că sunt doleanțe de bun-simț. Sunt 18 ani de zile de când profesorii nu și-au mai cerut drepturile și având în vedere că a fost un an greu din punct de vedere al inflației nu mai putem susține în special traiul de zi cu zi. Noi suntem intelectuali prin formare și avem nevoie și de material care să ne asigure competența la sala de clasă. Avem nevoie de cărți, ghiduri, auxiliare pentru a ne pune la punct cu tot ceea ce înseamnă reformă în sistemul de învățământ și ne permitem foarte greu aceste lucruri”, a spus Camelia Șerban, de la Școala ”Bogdan Vodă” Rădăuți.
Valeriu Avrămia, profesor la Bosanci, ne-a declarat: ”Dacă nu se face o infuzie de capital în domeniul învățământului calitatea scade și vor ajunge în sistem cei care nu găsesc o altă alternativă de a se duce în altă parte și găsesc un refugiu în școli”.
„Elevii ne întreabă de ce venim cu haine demodate? Pentru că le avem de când eram tineri”
Despre oferta pe care a făcut-o Guvernul sindicatelor din educație, zilele trecute, un cadrul didactic de la școala din Budeni ne-a declarat: „Este de neacceptat, ne umilesc și nu ne respectă. Noi i-am educat pe cei care sunt astăzi la conducere, ei au uitat de unde au plecat. Nu cedăm. Am tot cedat de-a lungul anilor, ne-au tot dus cu zăhărelul, ne-au dus cu vorba, tot așteaptă noi să facem compromisuri. Am 17 ani la catedră, gradul II. Elevii ne întreabă de ce venim cu haine demodate? Pentru că le avem de când eram tineri”.
Un alt profesor, de la Dumbrăveni de această dată, a menționat: „Nu vrem salarii mari, vrem salarii decente. Simplu. Fără discuție, ne dorim din tot sufletul să continuăm”.
„Propunerea Guvernului este de-a dreptul jignitoare deoarece merităm mai mult. Am 26 de ani vechime, sunt învățătoare și niciodată nu am întâlnit așa o solidaritate, o unitate și dorința de demnitate pentru că greva de săptămâna această este despre demnitate. Starea de bine a celui de la catedră se reflectă asupra copilului”, a mai transmis un cadru didactic.
La rândul său, prof. Giani Leonte, președintele Alianței Sindicatelor din Învățământ Suceava, unul dintre organizatori, a subliniat: „Am declanșat seria protestelor în decembrie anul trecut, am continuat în fiecare lună, atât la București, cât și în fața prefecturilor din fiecare județ. Principala noastră doleanță este legată de salarizare și poziționarea noastră în perspectiva noii legi a salarizării. Din momentul în care guvernanții au scos acele articole din legea învățământului preuniversitar care făceau referire la salarizarea noastră a fost un semnal clar că nu au nici o bună intenție, motiv pentru care suntem atât de determinați și am declanșat acest conflict de muncă fără precedent în ultimii 33 de ani din România. Guvernul doar ascultă doleanțele noastre, dar nu s-a aplecat cu nimic asupra lor. Noi vrem să discutăm concret lista noastră de doleanțe, nu să ne arunce bani de buzunar, așa cum încearcă de câteva zile. Nu vom accepta și nu ieșim din grevă decât atunci când pentru întreg personalul din învățământul preuniversitar, didactic, nedidactic, didactic auxiliar, de îndrumare, conducere și control vom avea satisfăcute consistent doleanțele noastre”.
