Punctele vulnerabile la alunecări de teren din municipiul Suceava sunt Zamca, Dealul Mănăstirii Teodoreni și Cernăuți - strada Mihail Sadoveanu (versantul de nord-est), a declarat primarul orașului, Ion Lungu. Acesta a spus că pentru consolidarea Dealului Mănăstirii există un proiect de împădurire, în parteneriat cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în zona Cernăuți - Mihail Sadoveanu s-au făcut lucrări de drenare a apei și sunt în vigoare restricţii cu privire la înălţimea şi densitatea clădirilor care se pot construi, iar pentru versantul Zamca este în curs de execuție o expertiză tehnică.
O hartă realizată în 2020, pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani, de către compania Terrasigna, furnizor validat de Agenția Spațială Europeană pentru oferirea serviciilor de Persistent Scatterer Interferometry (PSI), arată că în Burdujeni, un segment de șosea cu o lungime de 250 m și casele de pe marginea acesteia se deplasează cu 7 mm/an, pe alocuri chiar cu 11 mm/an.
Harta arată, cu acuratețe milimetrică, zonele stabile și instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015–2019. Datele arată că infrastructura orașului Suceava este stabilă, cu excepțiile menționate. Cea mai mare instabilitate a terenului, în imediata apropiere a municipiului Suceava, se înregistrează în zona Sf. Ilie - de până la 1 cm/an, care pune în pericol casele și regiunea din jurul Bisericii Sfântul Ilie.
O evaluare a zonelor de risc efectuată în 2014 arăta că specialiştii au inventariat 61 de localităţi, zone şi puncte cu deplasări ale solului care constituie risc pentru populaţie şi infrastructură. Printre cele mai importante sunt versantul drept al râului Suceava, dispus între pâraiele Şcheia şi Cetate şi care reprezintă cel mai activ areal cu alunecări de teren din zona municipiului reşedinţă de județ, precum și zona dintre Mănăstirea Teodoreni şi Staţia de energie electrică din cartierul Burdujeni, de pe versantul stâng al râului Suceava.
De asemenea, cu grad ridicat de gravitate sunt alunecările de teren din zonele Fălticeni, Brodina, Straja, Frasin şi Suceviţa.
Printre măsurile pe care autoritățile locale și județene le pot lua pentru a reduce vulnerabilitățile și riscul în acest domeniu se numără monitorizarea strictă a zonei predispusă la alunecare, cu un sistem de colectare a datelor și avertizare, și analiza riguroasă a amplasamentelor pentru proiectele de infrastructură și construcții civile. Pe astfel de terenuri se poate construi, dar numai în condiții speciale, pe baza soluțiilor date de arhitecți și ingineri specializați, pentru a evita alunecările de teren. Împăduririle și realizarea unui sistem de drenare a apelor completează măsurile de consolidare.