Oprişeni, vatră românească, meleag încărcat de istorie milenară din nordul înstrăinat al Bucovinei, străjuit de veşnicia gloriei Voievodului Ştefan cel Mare - la 605 ani

Românii din această oază străbună, Oprişeni, nordul înstrăinat al Bucovinei, trăiesc şi respiră mereu printr-un tricolor al dragostei faţă de cântecul şi portul popular românesc, de tradiţii şi obiceiuri strămoşeşti.Harnici şi pricepuţi, cu dragoste de cele Sfinte ale Neamului, au ştiut să-şi păstreze cu sfinţenie moştenirea strămoşească –  credinţa, datinile, limba, dansul şi portul popular.Duc această lumină spirituală spre inima „urmaşilor urmaşilor noştri”, după cum spunea Ştefan cel Mare, ca să urmeze faptele şi credinţa lor, dragostea pe care au avut-o ei pentru Neam şi Ţară.

Oprişeni, vatră românească, meleag încărcat de istorie milenară, străjuit de veşnicia gloriei Voievodului Ştefan cel Mare prin bustul înălţat prin vrerea şi generozitatea altui vrednic oprişenean, Ilie Bezuşco, înseamnă istorie, tradiţie şi obiceiuri străvechi populare, moştenite din moşi-strămoşi. Pitoreasca localitate se numără printre cele mai vechi vetre româneşti din nordul istoric al Bucovinei. Recent, satul Oprișeni și-a sărbătorit ce-a de-a 605-a aniversare de la prima atestare documentară a localităţii, amintită la 17 martie 1418 într-un hrisov al domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun.

La 18 aprilie 2017, graţie iniţiativei gospodarului Ilie Bezuşco şi a familiei sale, care a amenajat teritoriul, în spatele căruia străjuieşte un stejar secular, simbol al rezistenței și dăinuirii românilor pe aceste meleaguri străbune, protejate prin sacrificiul martirilor neamului, ajutat de localnici, de primarul Nicolae Popovici, de directorul ŞM, Nicolae Bodnariuc, de profesori şi elevi, a fost înălțat bustul Apărătorului Creştinătăţii, Voievodului Ştefan cel Mare, care în cei 47 de ani de domnie pe tronul Moldovei a ctitorit tot atâtea biserici şi mănăstiri ce dăinuiesc peste vremuri. Floarea înţelepciunii, pe care a avut-o Ştefan cel Mare şi Sfânt graţie mamei sale, se datorează şi faptului că a fost fiul bisericii, apărând cu demnitate credinţa, Ţara, pământul strămoşesc. 

Peste 6 secole s-au perindat de la prima atestare documentară a satului, strămoşii au lăsat urme frumoase pe acest pământ străbun, generaţiile actuale păstrând de la ei tot ce au avut şi au mai de preţ şi mai sfânt – Limba, cultura, tradiţiile.

Despre istoria satului vorbesc cei care o perpetuă, o făuresc, oamenii de vază ai lui. Un devotat fiu care păstrează perpetuă moștenirea culturală a străbunilor săi, ba mai mult, o îmbogățește și o înmulțește prin adunarea exponatelor ce atestă vechimea localității, a românilor băștinași, locuitori de veacuri pe această gură de rai, a vorbit, cu ocazia aniversării, directorul ȘM Oprișeni, Nicolae Bodnariuc, conducătorul Muzeului de Arheologie şi Etnografie „Maximilian Hacman”.

”La 17 martie curent, pitorescul sat Oprișeni a împlinit 605 ani de la prima atestare documentară. În lipsa altor izvoare documentare nu putem preciza data exactă când a luat ființă satul și care a fost denumirea lui inițială. Însă, grație unui document emis de Cancelaria Domnească a lui Alexandru cel Bun, știm că în primăvara anului 1418 el exista deja ca o formațiune social-teritorială și făcea parte din Statul feudal Moldovenesc.

De 21 de ani consecutiv oprișenenii sărbătoresc ziua satului. Marcând în anul 2002 cea de a 584 aniversare, această zi s-a transformat pe parcursul a două decenii într-o sărbătoare însemnată a sătenilor și a consătenilor noștri plecați de la locul de baștină. O dată la cinci ani îi invităm acasă, la Oprișeni, pe toți fiii satului plecați în diferite colțuri ale lumii, dându-le prilej de bucurie pentru a se afla împreună de ziua satului.

Satul nostru e cunoscut foarte prin faptul că a dat neamului oameni de valoare excepțională, savanți, precum Maximilian Hacman, Ioan Bilețchi Albescu, Axente Bilețchi Oprișanu, Mircea Ghileceanu, Nicolae Bilețchi, Dumitru Covalciuc, Simion Bilețchi, Ion Toronciuc. În satul nostru au văzut lumina zilei înflăcărații sprijinitori și propagatori ai idealurilor Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina Dimitrie Seleschi și Pantelimon Birău, dar și Maximilian Hacman, ultimul președinte al acesteia înainte de cea de-a doua invazie a sovieticilor. Azi ne mândrim că satul nostru a dat o întreagă pleiadă de poeți, printre care Vasile Bâcu, Ion Bâcu, Doina Bojescu-Staric, Liviu Rusu, Silvian Rusu, profesorul școlar, scriitor și muzician Pintilei Bilețchi-Agriculesei, actorul Florin Covalciuc și o listă întreagă de medici, ingineri, ofițeri, economiști, profesori școlari și universitari.

Duminica trecută, cu toate greutățile sufletești pe care le trăim și ca să nu fie dată uitării cea de a 605-a aniversare de la prima atestare documentară a Oprișenilor, profesorii împreună cu elevii școlii noastre și lucrătorii căminului cultural au organizat o frumoasă manifestare la care au participat fii și fiice ale satului, am avut oaspeți de la primăria comunității teritoriale Hliboca, din care face parte și satul nostru. Manifestarea a început cu un minut de reculegere pentru înaintașii ce nu mai sunt printre noi, eroii care și-au dat viața pe front pentru cerul senin de asupra noastră și desigur am depus flori la bustul lui Dumitru Covalciuc din fața școlii pe care a  absolvit-o, personalitate marcantă în istoria Bucovinei. Elevii școlii au pregătit comunicări din istoria satului, au recitat poezii, au pregătit compuneri și desene despre satul natal. Tradițional, cu un buchet de cântece populare românești, au evoluat talentații membri ai ansamblului etno-folcloric școlar „Tălăncuța” și artiștii amatori din ansamblul „Mugurel” al Căminului cultural „Octavian Ghileceanu” din Oprișeni. Cuvinte de felicitare au rostit părintele Serafim Pavliuc, viceprimarul comunității teritoriale Hliboca, Anatol Timofti, care a dat citire și unui mesaj de felicitare din partea primarului Grigori Vanzureac, a rostit un cuvânt de salut starostele satului, Nicolae Popovici, șeful secției de învățământ, Iurie Ciubrei, fiii satului Vasile Bâcu, Liviu Rusu, Doina  Bojescu-Staric, medicul Aurel Crauciuc, profesorii pensionari Ion Goian, Leon Nimijan. 

Chiar și pe vreme de război, de pandemii și altele asemănătoare nu trebuie să uităm de cei care pe vremuri și mai complicate ne-au construit o casă pe care o numim Oprișeni. Este o casă în care locuim cu toții care am rămas aici, oferim ospitalitate celora care ne vin în ospeție sau se adăpostesc ori devin fii ai satului prin adopțiune. Important este că trebuie să-i păstrăm cu toții tradițiile, limba, școala și biserica și să nu uităm niciodată de cei care s-au jertfit pentru aceste valori ale noastre”, a ținut să specifice dl Nicolae Bodnariuc, profesor de istorie, directorul școlii din Oprișeni.

Diana Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți