Aur și clasare în TOP 10 pentru elevi ai Colegiului „Petru Rareș”, la cel mai mare târg de știință din Africa

Trei elevi ai Colegiului Național „Petru Rareș” poartă semnătura uneia dintre cele mai deosebite performanțe, de dată recentă, din învățământul preuniversitar sucevean.

Tudor Dochia (clasa a X-a), Alexandru Turculeț (clasa a XI-a) și Paul Ungureanu (a XI-a) au fost medaliați cu aur, iar proiectele propuse de aceștia au fost incluse în TOP 10 în cadrul la I-FEST2 - Festivalul Internațional de Inginerie, Știință și Tehnologie- desfășurat în Tunisia, în perioada 18-22 martie.

I-FEST2 reprezintă cel mai mare eveniment de acest gen de pe continentul african, reunind la ediția din acest an aproape 500 de tineri pasionați de cercetare, de inovație, tineri preocupați de progres şi tehnologii ale viitorului.

Aproape 200 de proiecte au fost prezentate la masa competițională, elevii suceveni propunând două proiecte: ”Machine learning program for predicting nonlinear phenomena” (Alexandru Turculeț și Paul Ungureanu) și ”Assistant device for hang-gliding - glidar” (Tudor Dochia).

Clasamentul final a propulsat ambele lucrări în Top 10, elevii fiind recompensați cu aur. Mai mult, Alexandru Turculeț și Paul Ungureanu au primit un certificat care le atestă dreptul de a publica într-o revistă de specialitate din Marea Britanie.

„Într-adevăr, vorbim despre cel mai mare târg de inventică pentru elevi și studenți din Africa și unul dintre cele mai mari din lume, ținând cont că au fost peste 450 de participanți din 35 de țări și aproape 200 de proiecte prezentate. E un rezultat deosebit al elevilor noștri”, a punctat profesorul coordonator Victor Șutac. Acesta a menționat că în pregătirea celor trei elevi au mai contribuit prof. Anca Greculeac – directoarea adjunctă a colegiului, prof. de informatică Tiberiu Socaciu și prof. de geografie Marius Cazacu.

Deplasarea elevilor în Tunisia a fost posibilă și datorită sprijinului oferit de sponsorii: Viorica Baciu - Popas Baciu, SC Ianys Prodcom SRL, CAR Învățământ Fălticeni.

Zborul cu parapanta, mai sigur

”Assistant device for hang-gliding - glidar”, proiectul lui Tudor Dochia, își propune să facă zborul cu parapanta mai sigur și mai accesibil pentru începători.

„Ideea mi-a venit de la profesorul meu de geografie, care la un moment dat a menționat că zboară cu parapanta, iar eu, după ore, i-am pus mai multe întrebări. L-am întrebat ce pericole, ce probleme apar. Și mi-a menționat că la aterizare, pentru că nu poți măsura din ochi distanța față de sol, sunt riscuri mari. Astfel, primul lucru pe care voiam să-l măsor a fost distanța față de sol”, a explicat Tudor.

Potrivit acestuia, un parapantist are la el în permanenţă un variometru care măsoară temperatura, viteza, presiunea, orientarea. Elevul a integrat un senzor de distanță într-un variometru, datele fiind afișate într-o aplicație, pe telefon.

„E un proiect de nișă, dar acest tip de proiect este foarte apreciat. În plus, chiar rezolvă o problemă reală, vitală”, a completat prof. Victor Șutac.

Predicții în diferite domenii

„Machine learning program for predicting nonlinear phenomena”, proiectul la care au lucrat Alexandru și Paul, a fost foarte bine primit de către membrii juriului.

Potrivit lui Alexandru, ”inițial, ideea proiectului a plecat de la prezicerea profitului pentru strat-up-uri, ținând cont de o serie de indicatori, iar ulterior, după discuții cu specialiști în economie, ne-am axat pe predicții pentru companii cu experiență.

Ne-am extins în domenii diverse și astfel ne-am concentrat pe prezicerea gradului de poluare, a calității aerului, pentru anumite zone. Am măsurat cu un dispozitiv poluarea (calitatea aerului), temperatura aerului, presiunea, umiditatea pe o anumită rută din municipiul Suceava, cartierul La Stejari - Centru.”

”Aceste date le compilam și pe baza lor furnizam predicții asupra calității aerului într-o zonă extinsă, în cazul nostru a fost Centru – Universitatea <Ștefan cel Mare>, măsurătorile fiind făcute în aceeași zi. Am reușit să obținem o acuratețe de 86%, ceea ce este destul de mare”, a completat Paul.

Potrivit acestuia, proiectul dorește să se concentreze, în viitor, pe predicția performanței școlare, a notelor, în funcție de câtă muncă ar depune un elev.

”Vorbim de mai multe variabile – munca pe care o depune la școală, munca de acasă și eficiența, doar că eficiența este o dată relativ subiectivă, trebuie să o cuantificăm pentru a furniza predicții cât mai clare”, a mai completat Paul.

„Lucrează suplimentar și sunt foarte dedicați în ceea ce fac”

Referitor la rezultatele elevilor, la toată munca din spatele celor două proiecte, prof. Anca Greculeac a arătat că „o astfel de activitate de cercetare dezvoltă numeroase tipuri de competențe, în afara celor de matematică, informatică, fizică etc. Vorbim despre abilitatea de a ști să identifici probleme care au nevoie de soluții, să propui acele soluții, înveți cum să structurezi un astfel de demers, să interpretezi niște rezultate.

În viitor, acești elevi vor fi mult mai stăpâni pe procesul lor decizional, iar în facultăți ei vor fi întotdeauna nucleul unor echipe noi. Apreciez anduranța și voința lor, pentru că programul școlar nu este unul ușor, lucrează suplimentar și sunt foarte dedicați în ceea ce fac, sunt copii foarte pasionați, dacă își propun ceva depun efortul necesar în acea direcție”.