România a avut o creștere economică de 4,8% în 2022, conform datelor semnal publicate de Institutul Național de Statistică (INS), dar principalele motoare economice ale creşterii au fost Bucureştiul, Constanţa şi Braşov.
Suceava, Galați, Mehedinți, Tulcea și Mureș se află în coada clasamentului creșterii economice, dar trebuie remarcat că sunt pe plus, adică au o ușoară creștere, nici un județ din țară nefiind „pe minus”, cum s-a întâmplat în alți ani.
Bucureştiul, Constanţa şi Braşov, conform datelor regionale comunicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), fac, cumulat, o treime din PIB-ul României şi au crescut cu 6-8%. Timişul şi Clujul au crescut, dar sub media naţională din 2022.
Dacă în cazul Constanței creșterea economică a fost generată de efectele războiului din Ucraina, Portul Constanţa având cel mai bun an din istorie ca volum de mărfuri, în celelalte cazuri e vorba de zone considerate pol de dezvoltare economică, unde salariile sunt mai mari şi automat atrag foarte mulţi oameni din restul ţării, ceea ce generează creştere economică.
Suceava, cu unele din cele mai mici salarii din țară, nici nu avea cum să genereze creștere economică serioasă (0,6%), în această privință fiind cu mult depășită de Botoșani, care are o creștere economică de 4,9% (peste media pe țară), deși are PIB-ul aproape la jumătate.
Un caz interesant îl reprezintă Covasna, cu o creștere economică de 7,9%, mult peste media țării, deși are PIB de doar 11 mld. lei.
O altă extremă este Mureș, cu cea mai mică creștere economică din țară – 0,1%, care are un PIB peste al Sucevei – 30 mld. lei.
Conform specialiștilor, creșterea economică este influențată direct de migrarea forței de muncă bine calificate. Or, în foarte multe cazuri, cei bine pregătiți se duc în străinătate, unde sunt plătiți de trei-patru ori mai bine decât în România.