Pericolul din spatele rețelelor de socializare

Societatea modernă se confruntă cu tot mai multe cazuri de persoane ce folosesc în mod abuziv rețelele de socializare și internetul în general.

Un studiu publicat în 2021, în revista Addictive Behaviors, a scos în evidență faptul că, în urma analizării rezultatelor a 63 de cercetări efectuate în 32 de țări în care s-a evaluat folosirea problematică a rețelelor sociale la 34.798 de persoane (din care 75% erau adolescenți și tineri), prevalența acestei probleme nu afectează diferitele regiuni în mod egal, participanții din țările africane și asiatice fiind cei care prezentau o prevalență mai mare de folosire abuzivă a rețelelor sociale (37% în Africa și 31% în Asia), față de participanții din Europa Occidentală (8%) sau America de Nord (15%), care au prezentat ratele cele mai scăzute.

Cunoașterea factorilor de risc sau de vulnerabilitate ce îl predispun pe individ la amplificarea manifestării problemei respective se dovedește indispensabilă în dezvoltarea și întreprinderea de acțiuni preventive și de tratament care au ca obiectiv reducerea sau eliminarea comportamentului de abuz. Există un volum amplu de studii care au identificat principalii factori de risc asociați cu folosirea abuzivă a tehnologiilor digitale (internetul, rețelele sociale, telefoanele mobile, WhatsApp, jocuri video online etc.). Dintre cei mai menționați, merită evidențiată vârsta, adolescența și prima tinerețe fiind o perioadă de mare vulnerabilitate pentru inițierea acestor comportamente de abuz. În aceste etape ale dezvoltării, lipsa de maturizare a anumitor structuri ale sistemului nervos central, cum este cazul regiunii corticale prefrontale, responsabile de luarea deciziilor, planificare, inhibarea comportamentelor impulsive sau autocontrol, ar fi unul dintre motivele ce ar putea explica nivelul scăzut de percepere a riscului asociat cu folosirea tehnologiilor digitale și dificultatea de a controla impulsurile sau de a gestiona noi experiențe pe platformele respective. Pe de altă parte, cercetările care au folosit tehnici de neuroimagistică – scanări care ne permit să vedem funcționarea diferitelor regiuni și să aflăm ce zone se activează în funcție de anumiți stimuli – au descoperit că regiunile cerebrale asociate cu funcțiile executive, de exemplu cortexul orbitofrontal, prezintă o grosime mai mică la adolescenții care folosesc internetul în mod problematic sau adictiv față de colegii lor care îl folosesc în mod controlat.

Toate acestea au dus la concluzia că uzul problematic al dispozitivelor digitale poate provoca alterări în structura creierului, care afectează funcțiile executive, responsabile pentru comportamente importante, cum ar fi capacitatea de autocontrol, similar cu ce se întâmplă în cazul adicției de substanțe chimice ca heroina. Alți factori de risc se asociază cu anumite trăsături de personalitate și stări emoționale care cresc nivelul de vulnerabilitate psihologică față de comportamentele de folosire excesivă la unii indivizi. Astfel, narcisismul, timiditatea excesivă, stima de sine scăzută, neuroticismul, căutarea de senzații tari, impulsivitatea, optimismul scăzut, intoleranța la stimuli neplăcuți, disforia sau o autoeficacitate scăzută s-au asociat cu comportamente de uz problematic sau necontrolat atât al internetului, cât și al rețelelor sociale (Facebook, Instagram), al aplicațiilor de întâlniri online (Tinder) sau al jocurilor video multiplayer, printre altele.

În același timp, prezența tulburărilor psihologice sau psihiatrice anterioare (de exemplu ADHD, depresie, anxietate socială, ostilitate, adicție de droguri etc.) a fost de asemenea menționată ca factor care crește vulnerabilitatea la folosirea abuzivă a tehnologiilor digitale. Pe de altă parte, anumiți factori sociali, cum ar fi nevoia de a fi permanent conectați din teama de a pierde ceva, relațiile sociale de calitate inferioară, sentimentul de singurătate, izolarea sau insatisfacția în viață, trebuie de asemenea luați în considerare când analizăm această problemă. În cazul adolescenților și tinerilor, mediile familiale cu puțină coeziune și comunicare cu părinții sau modelele de educație excesiv de rigide sau permisive și lipsite de limite se dovedesc inadecvate pentru dobândirea strategiilor sănătoase și autocontrolului în folosirea tehnologiilor.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753 937 223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com