Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Într-un județ în care se vorbește mai peste tot despre corupție, iar oamenii se plâng că au trebuit să dea sume de bani pentru diverse servicii, realitatea faptică privindu-i pe cei care sesizează fapte de corupție este diametral opusă. Constatarea este relevantă și important de subliniat în această perioadă în care cea mai importantă știre a începutului de an din Suceava este legată de acțiunea structurilor anticorupție cu privire la șefa Secției de Oncologie a Spitalului Județean, acuzată de luare de mită.
La solicitarea Monitorului de Suceava, comisarul-șef Marius Asmarandei, șeful Serviciului Județean Anticorupție Suceava, ne-a prezentat câteva date statistice privind activitatea structurii care se ocupă în special de combaterea corupției în rândul lucrătorilor Ministerului Afacerilor Interne (polițiști, jandarmi etc.).
Foarte puține sesizări clare și concrete. Amănuntul important pe care ar trebui să îl știe posibilii denunțători
Prima constatare importantă este că la nivelul județului Suceava se depun foarte puține sesizări privind fapte de corupție, chiar în scădere față de alți ani.
Un exemplu relevant ar fi că la numărul Tel Verde care este înființat special pentru sesizarea faptelor de corupție în rândul personalului MAI (0800.806.806) au fost, în tot anul trecut, doar 5 apeluri din județul Suceava.
Ceva mai mulți au depus petiții sau sesizări, însă adresabilitatea este tot scăzută.
”Încurajăm sucevenii să ni se adreseze și să depună sesizări, mai ales că oferirea de bani sau alte foloase unui funcționar public este infracțiune, încadrându-se la dare de mită. Foarte important ar mai fi de spus că o persoană care face un denunț poate avea calitate de martor denunțător, ceea ce reprezintă o situație de nepedepsire a acestuia pentru infracțiunea de dare de mită”, a explicat ofițerul.
Așadar, cine denunță o dare de mită chiar și după ce aceasta s-a consumat (evident, înainte ca fapta să fie cunoscută de organele de urmărire penală) este absolvit de răspundere și își poate recupera și prejudiciul.
Cineva hotărât să sesizeze o faptă de corupție ar trebui să se gândească bine unde reclamă
O problemă care trebuie atinsă este legată și de unde ar trebui să se depună o sesizare privind o faptă de corupție, în sensul că nemulțumiții nu se adresează unde trebuie, iar cel vizat este avertizat direct sau indirect de ce ar urma. De exemplu, ca să fim mai clari, nu ar fi foarte indicat ca o faptă de corupție a unui polițist să fie sesizată unui alt polițist de la aceeași structură sau unui șef ori, alt exemplu, o faptă de luare de mită a unui medic nu ar fi indicat să fie sesizată mai întâi unui superior al acestuia.
Numărul sesizărilor crește în general ușor după acțiuni majore pe linie de corupție
”Oricând în timpul programului suntem disponibili pentru a prelua persoane care au de sesizat o posibilă faptă de corupție. De principiu noi ne ocupăm de cazurile în care este vorba de funcționari MAI, dar prin delegare a procurorului putem prelua și anchete privind alte tipuri de funcționari publici acuzați de luare de mită sau alte infracțiuni ce pot fi asimilate corupției”, a mai precizat comisarul-șef.
Ofițerul care lucrează din 2005 în cadrul structurilor anticorupție spune că în general după acțiunile majore pe linie de anticorupție (cum a fost de exemplu descinderea de la Serviciul Permise și Înmatriculări Suceava, respectiv cea recentă de la secția de Oncologie) o perioadă de două-trei luni de zile s-au înregistrat mai multe sesizări privind acte de corupție, însă tendința s-a estompat relativ repede. Așadar, este cumva de așteptat să existe ceva mai multe sesizări în următoarea perioadă.
Cazurile de corupție anchetate, în cifre
Pe parcursul anului 2022, Serviciul Județean Anticorupție a avut în lucru 52 de dosare penale privind acte de corupție, fie sesizări de la cetățeni, fie sesizări din oficiu.
În cadrul dosarelor penale au fost cercetați 58 de suspecți, din care 10 lucrători MAI.
Serviciul Județean Anticorupție a instrumentat 78 de dosare penale, în cadrul cărora au fost inculpate 53 de persoane (9 angajați MAI).
Cea mai importantă finalitate, trimiterile în judecată, cuprinde 12 rechizitorii, patru dosare privind lucrători MAI trimiși în judecată pentru fapte de corupție, respectiv opt dosare privind persoane din afara MAI. Aici se află în general cei trimiși în judecată pentru dare de mită.
Sistemele body-cam ale polițiștilor reduc faptele de corupție
Cu privire la polițiștii care denunță faptul că cineva vrea să le dea mită, comisarul-șef Asmarandei spune că în general lucrătorii de poliție au făcut sesizări în acest sens, însă numărul de fapte și tentative este în scădere având în vedere că polițiștii care intervin la evenimente sunt dotați cu camere video tip body-cam.
Se încearcă axarea prevenirii actelor de corupție pe persoanele tinere
În fine, Serviciul Județean Anticorupție al Direcției Generale Anticorupție are și o importantă componentă de prevenire și instruire pe linie de anticorupție.
Concret, se insistă foarte mult pe activități de prevenire, în care li se explică cu precădere tinerilor (elevi/studenți) comportamentul nesănătos de a da mită. De asemenea, în ultima perioadă s-a insistat foarte mult și pe acțiunile de prevenire a corupției în rândul elevilor de la școlile de șoferi.
Pe de altă parte, lucrătorii anticorupție desfășoară periodic și instruiri pe linie de mită, infracțiuni de trafic de influență sau abuz în serviciu cu toți lucrătorii MAI din județul Suceava.
