Botezul Domnului, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”

Sute de credincioși au participat vineri, 6 ianuarie 2023, la Sărbătoarea Botezul Domnului, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.

Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur a fost săvârşită de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu părinții și diaconii slujitori ai Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, pe scena amenajată în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.

Încă de la primele ore ale dimineții de Bobotează, unii credincioși au intrat mai întâi în biserică, s-au închinat la Sf. Ioan cel Nou, apoi au luat parte la Sf. Liturghie. La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Calinic a săvârșit, împreună cu soborul de preoți, Slujba sfințirii celei mari a apei (Agheasma Mare), care se pregăteşte în amintirea botezării Domnului Iisus de către Ioan în apa Iordanului.

Slujba s-a încheiat cu întreita cântare a Troparului Praznicului: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat…”, „cântare care sintetizează teologia acestei sărbători, însoţită de afundarea în apă – cruciş – a Sfintei Cruci şi a busuiocului”. 

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor i-a stropit pe cei prezenţi cu agheasmă, „făcându-i – astfel – părtaşi la acest mare eveniment din viaţa pământească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.

„Sfinţirea cea mare a apei se face, încă din secolul al IV-lea, atât în Ajunul, cât şi în ziua Praznicului Botezului Domnului, când se botezau catehumenii. Sfinţirea aceasta amintea de Botezul Mântuitorului Iisus Hristos Care, venind la Iordan să Se boteze, <a sfinţit apele> şi <a ridicat firea omenească la înălţime>, cum spune una dintre cele trei rugăciuni. În primele secole, slujba sfinţirii celei mari a apei se făcea după o rânduială a patriarhului Proclu al Constantinopolului. Actuala rânduială o datorăm patriarhului Sofronie al Ierusalimului (secolul al VII-lea)”, a explicat Înaltpreasfințitul Părinte Calinic.

Agheasma Mare și anafora

Pentru a se evita aglomerarea credincioșilor, cei prezenți la Catedrala Arhiepiscopală au primit Agheasma Mare în cele 12.000 de sticle, îmbuteliate în zilele de 5 și 6 ianuarie 2023. După sfințirea cea mare a apei, mai mulți voluntari au mers cu cărucioarele prin mulțimea de credincioși, iar aceștia au luat Agheasma Mare. Pe scena amenajată în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” au fost așezate și mai multe butoaie cu Agheasmă Mare, din care unii credincioși au putut să-și ia singuri apă sfințită, în recipientele aduse de acasă. Oamenii au putut să ia chiar mai multe sticle cu Agheasmă Mare, și pentru cei care din anumite motive nu au ajuns la biserică.

După Slujba sfințirii celei mari a apei (Agheasma Mare), credincioșii au fost stropiți și de preoții slujitori cu agheasmă. Participanții la sărbătoareau primit pe lângă Agheasma Mare şi anaforă. Credincioşii pot consuma Agheasmă Mare chiar din ziua Botezului Domnului, pe nemâncate, înainte de a lua anafură. De la această dată şi până în ziua de 14 ianuarie inclusiv, toţi credincioşii sunt îndemnaţi „să consume, spre sfinţirea sufletelor şi a trupurilor, această agheasmă”. Unii credincioşi păstrează pe tot parcursul anului, într-un loc curat, Agheasma Mare, și stropesc cu ea casa atunci când simt că „nu le merge bine”, rostind cu evlavie mai multe rugăciuni.

„Agheasma Mare se foloseşte şi la <botezul de necesitate> al copiilor, în caz de boală, la curăţirea vaselor sau a fântânii, la binecuvântarea începerii semănăturilor, la stropirea holdelor, a viilor şi a grădinilor bântuite de lăcuste, la sfinţirea crucii, a icoanelor, a vaselor de cult, a troiţei, a clopotului, a antimisului, a Sfântului şi Marelui Mir şi a bisericii”, a explicat Înaltpreasfințitul Calinic. Tot de la Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor am aflat și faptul că o familie din Suceava a realizat Crucea de gheață ridicată în fața scenei amenajate în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, obicei care se dorește a fi perpetuat în anii care urmează, adică să fie mereu Cruce de gheață, de Bobotează, în curtea Catedralei Arhiepiscopale din Suceava.

„Iisus Se supune botezului nu pentru Sine, ci pentru noi, mai ales că botezul lui Ioan nu era suficient pentru iertarea păcatelor”

Despre Sărbătoarea Botezul Domnului sau Boboteaza, Arhiepiscopul Calinic a amintit printre altele (predica o puteți citi pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților): „Un lucru extraordinar a fost şi faptul că Hristos S-a botezat <după ce s-a botezat tot poporul>. Adică, după ce omenirea s-a curăţit prin apă, mărturisindu-şi păcatele, Hristos, prin Botezul Său, Şi-a asumat toate păcatele, urmând ca prin Jertfa Sa de pe Cruce să le desfiinţeze.

Mesia avea să ispăşească păcatele lumii, pe care şi le asumase. El nu S-a botezat pentru că avea nevoie de curăţire, fiind fără de păcat, ci a primit botezul de la Ioan pentru a Se aşeza, astfel, tainic, în locul fiecărui păcătos. Acest adevăr îl confirmă şi Sfântul Ioan Botezătorul, când spune, arătându-L pe Iisus ucenicilor săi: <Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii.> Sau: <Pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat>. Vedeţi, Iisus Se supune botezului nu pentru Sine, ci pentru noi, mai ales că botezul lui Ioan nu era suficient pentru iertarea păcatelor; era nevoie de un botez care să îşi tragă seva din viaţa, Jertfa, Învierea şi Înălţarea lui Hristos. Un astfel de botez vor practica mai târziu Apostolii. Ei vor boteza în numele Sfintei Treimi. Vor săvârşi botezul renaşterii <din apă şi din Duh>. Acesta este botezul pe care l-a adus Hristos şi prin care se poate obţine mântuirea, respectiv iertarea păcatelor.

Naşterea din nou are loc numai prin Taina Botezului. Numai prin Botez firea noastră se îndumnezeieşte şi se uneşte cu Hristos, cum frumos se cântă la Pavecerniţa Praznicului: <Cu Mine împreună de se va pogorî cineva şi împreună de se va îngropa prin Botez cu Mine, se va desfăta întru slavă şi înviere>”.

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a adăugat și faptul că ar trebui „să folosim prilejul sărbătorii de azi pentru a ne examina cum ne-am îndeplinit până acum angajamentele făcute la Botez prin naşi, martorii noştri, şi, căindu-ne pentru infidelităţile comise, să ne reînnoim hotărârea de a ne pune întreaga viaţă în slujba lui Dumnezeu. Numai aşa ne vom putea păstra vie conştiinţa nobleţei de fii după har ai lui Dumnezeu–Tatăl şi de fraţi ai lui Hristos în Duhul Sfânt”.