Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La finele unui an agitat, cu foarte multe propuneri și modificări legislative care vizează sectorul forestier, cu o criză economică ce se adâncește și se manifestă la toate nivelurile, Asociația Forestierilor din România (ASFOR), la conducerea căreia se află Ciprian Muscă, reprezentant al județului cu cea mai mare suprafață forestieră din țară, dar și cu cei mai mulți agenți economici din acest sector vital al economiei României, face un bilanț sumar, dar și o foaie de parcurs pentru Noul An, care vine cu alte provocări.
„Lemnul este un produs vital; nicio economie nu poate funcționa fără lemn, dar asta nu înseamnă că sectorul forestier este imun la contextul economic.
Venim după 2 ani de pandemie, un an cu inflație puternică, astfel că sectorul forestier a decontat toate dezechilibrele economice adunate în această perioadă. Pe fondul instabilității asigurării resursei, în special cu privire la îndeplinirea cerințelor de mediu asupra unor studii birocratice, restructurarea afacerii a fost și va rămâne în prim-plan pentru anumite zone ale țării. Ceea ce nu înțeleg cei care creează astfel de dezechilibre prin acte administrative, și aici mă refer la aprobarea amenajamentelor silvice, este că echipele de exploatare, odată restructurate, nu mai pot fi refăcute decât într-un timp foarte lung și cu costuri foarte mari.
Lipsa de măsuri a marcat inclusiv exporturile produselor din lemn. Astfel, exporturile de produse din rășinoase au scăzut cu aproximativ o cincime în primele șase luni ale acestui an, la 665.000 mc, după cum arată datele Organizației Europene a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializării Lemnului (EOS).
Cea mai mare piață pentru România o reprezintă SUA, cu peste 200.000 mc importați (+6% față de ianuarie-iunie 2021). Pe toate celelalte piețe s-au înregistrat scăderi: Arabia Saudită (-2%, aproximativ 70.000 mc), Emiratele Arabe Unite (-33%, aproximativ 65.000 mc), Japonia (-28%, aproximativ 60.000 mc) și China (-21%, aproximativ 95.000 mc).
În primele șase luni ale anului 2022, exporturile de lemn de fag din România au scăzut cu 23%, comparativ cu ianuarie-iunie 2021, la 175.000 mc. Livrările către a doua piață ca valoare, Egipt, au scăzut cu 40%, până la aproximativ 40.000 mc.
Doar exporturile de cherestea de stejar au crescut cu 45%, până la aproape 40.000 mc. Cea mai mare piața pentru cheresteaua de stejar românesc este Marea Britanie, care a importat aproximativ 11.000 mc (+9% față de perioada ianuarie-iunie 2021).
În condițiile în care România dispune de această resursă tot mai valoroasă – lemnul – este greu de acceptat faptul că sectorul nu este susținut și este ocolit de investiții majore”, spun reprezentanții ASFOR.
Reușite și eșecuri în 2022, provocări pentru 2023
„În 2022 am văzut concretizate o serie de obiective din proiectul de viziune al ASFOR – <România Verde în 10 pași>, cum ar fi reducerea TVA la lemnul de foc, programul de utilaje forestiere aprobat prin PNS, programul de împăduriri, programul de perdele forestiere.
Dar anul 2022 a venit și cu o premieră: sectorul privat a fost obligat prin lege să devină agent social al statului, prin plafonarea lemnului de foc la prețul de 400 lei/mc. O soluție greșită, recunoscută inclusiv la nivel de Guvern, însă o problemă rămasă fără nicio soluție.
Anul 2023 va veni cu multe provocări pentru sectorul forestier. Este vorba de o multitudine de provocări de natură internă - inflație, deficit de forță de muncă, deficit de resursă, dar și externă - instabilitatea piețelor, în special cele din Orient sau China.
Anul 2023 trebuie să fie anul accesării de fonduri europene. Avem măsura pe utilaje pe care trebuie să o consumăm instant.
În anul 2023 va trebui să creștem productivitatea și eficiența economică într-un context destul de sumbru al accesului la finanțare. Investițiile sunt obligatorii și este absolut necesar ca statul să se implice în a sprijini politica de investiții, cu un accent special pe utilaje și infrastructură.
De asemenea, sunt obligatorii asigurarea unui mediu concurențial real și simplificarea reglementărilor și procedurilor care vizează mediul de afaceri. Sunt chestiuni care s-ar constitui în factori de susținere a sectorului, ducând la eficiență și performanță.
Anul 2023 trebuie să fie anul în care să reușim să promovăm cel puțin încă două măsuri importante: programul <Rabla pentru utilaje forestiere> și susținerea utilizării lemnului în construcții.
În 2023 trebuie să punem și bazele recredibilizării meseriei noastre, trebuie să revenim la perioada în care afișam cu mândrie numele firmelor pe utilaje, camioane, sedii, în care eram mândri că suntem forestieri. Trebuie să respingem necinstea și să ne delimităm de cei care încalcă legea; astăzi, banul obținut la negru este prea scump. Trebuie să avem curajul să ne scuturăm de cei necinstiți și să dăm valoare etică muncii și meseriei noastre.
Sunt trei nevoi fără de care sectorul forestier nu există: infrastructură, utilaje și forță de muncă pregătită. Dacă dorim ca lemnul din pădurile României să aibă valoare, suntem obligați să reușim să finanțăm cele trei elemente de bază ale unei administrări, exploatări și valorificări sustenabile a pădurilor și lemnului României. La mulți ani, forestieri!”, a precizat Ciprian Dumitru Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România.
ASFOR este organizaţia patronală şi profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere şi industrializarea lemnului, ce reprezintă, promovează, susţine şi apără interesele economice, juridice şi sociale ale membrilor săi în plan naţional şi internaţional.
